G4Media.ro

Ce efecte are decizia CCR care a respins scăderea vârstei de intrare…

Ce efecte are decizia CCR care a respins scăderea vârstei de intrare în DNA și DIICOT: Trei scenarii posibile

Specialiștii în drept penal consultați de G4Media.ro susțin că sunt trei posibile scenarii după decizia Curții Constituționale, care a invalidat scăderea condiției de vechime pentru a intra în DNA sau DIICOT de la zece ani la șapte ani.

În prezent, vechimea necesară este de 10 ani, în care intră și cei 2 ani de formare la Institutul Național al Magistraturii.

Legiuitorul trebuie sa asigure aceleași condiții de vechime pentru accedere la PICCJ și DIICOT. Fie include vechimea de auditor pentru toată lumea, fie ridica și la DIICOT vechimea la 12 ani (10+imn). Sau alte condiții de vechime pt toată lumea. În prima variantă rămânem la situația din prezent, în a doua va fi și mai greu sa atragem resurse. O a treia soluție va fi analizata dacă va fi pusa în discuție

 

CCR a confirmat într-un comunicat de presă verdictul de neconstituționalitate pentru legea care scădea vechimea necesară procurorilor DNA și DIICOT. CCR arată că s-a pronunțat pe fondul chestiunii, arătând că vechimea necesară pentr promovarea procurorilor la DNA și DIICOT nu poate fi mai mică de 10 ani, adică vechimea necesară pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit specialiștilor în drept penal consultați de G4Media.ro, Parlamentul va trebui acum să asigure aceleași condiții de vechime pentru accederea în DNA și DIICOT.

”Fie include cei doi ani de auditor la Institutul Național al Magistraturii pentru toate parchetele, fie ridică vechimea la 12 ani (10 ani condiția stabilită de CCR plus cei doi ani petrecuți la INM). O a treia variantă ar fi ca legiuitorul să stabilească alte condiții de vechime pentru toate parchetele”, au explicat specialiștii în drept consultați de G4Media.ro.

În prima variantă nu se schimbă nimic, este situația din prezent. În varianta în care cei doi ani de INM se vor adăuga la condiția de zece ani vechime, atunci va fi și mai dificil pentru DIICOT și DNA să recruteze procurori, deoarece vechimea se ridică practic la 12 ani.

Ce a decis Curtea Constituțională, fragment relevant din comunicat:

”DNA și DIICOT sunt direcții specializate în cadrul Parchetului de pe lângă  Înalta Curte de Casație și Justiție învestite cu instrumentarea unor cauze de o  complexitate ridicată circumscrise combaterii criminalității organizate, terorismului  sau corupției, după caz.

Reperul pentru stabilirea condiției de vechime necesare accederii la funcția de  procuror în cadrul direcțiilor specializate este cea stabilită pentru promovarea în  funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atât  sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât și sub cel al temporalității sale (10 ani),  astfel că, în niciun caz, standardul numirii în funcție nu poate fi inferior celui al  promovării în funcție la nivelul antereferit. Totodată, specializarea poate implica o condiție superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcție, dar nicidecum
una inferioară.

Rezultă că este nu numai rațional, dar și imperativ din punct de vedere al  exigențelor constituționale ca vechimea efectivă pentru numirea în funcțiile de procuror DIICOT sau DNA să reflecte poziția constituțională supraordonată a  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, calitatea de structură specializată a acestor direcții, precum și caracterul
superior al rangului dobândit.

Ar fi paradoxală plasarea celor două direcții specializate la cel mai înalt nivel ierarhic și compunerea acestora din procurori aflați la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal. În consecință, vechimea efectivă în funcție pentru aceste numiri trebuie să fie cel puțin aceeași cu cea necesară pentru accederea în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. Eu incă mă intreb cum de nu-l ia nimeni la intrebări pe Dormeanu atunci când merge la cumpărături sau la Institutul de Geriatrie ?!

  2. Conform Dornenilor din CCR, procurorii trebuie doar sa aiba vechime 10 ani ca sa intre in DNA si DIICOT.
    Nu-i important daca procurorii sunt buni profesionisti, bine intentionati sau cinstiti, nu conteaza rezultatele unui concurs, important e sa aiba vechimea…
    Gh. Stan, pus de PSD in CCR acum 2 ani, nu a stiut la audierile din Parlament nimic, nici macar cate articole are Constitutia, dar a fost numit pentru ca avea „vechime”. 😀

    • Citește abeceule. CCR a zis in unanimitate ca modalitatea de legiferare de la senatul condus de userista aia deșteaptă e neconstituțională. Capicsci?

    • Pai cine zice ca judecatorii numiti de Iohannis vor sa faca reforma? Este unanimitate pentru ca acolo nimeni nu vrea reforma si o justitie corecta! De aia trebuie depolitizata CCR!

  3. daca magistratul se pensioneaza la 48 de ani….E GREU SA MUNCESTE PANA LA 65 … ca oameni normali

  4. Nu știu ce specialiști în drept penal a consultat g 4, dar în prezent pentru a obține grad de Parchet General îți trebuie 10 ani vechime efectiva (fara INM) deci 12 ani în total pentru cei care au terminat Institutul de Magistratura. Pana acum, cei care vroiau sa funcționeze în cadrul DNA/DIICOT trebuiau sa aibă 10 ani vechime efectiva și asimilata (în care erau incluși și cei 2 ani de INM) – deci 8 ani vechime efectiva +2 ani vechime INM, precum și grad de tribunal. Acum, din comunicatul CCR rezulta ca procurorii ar tb sa aibă minim 12 ani și grad de parchet general ca să poată funcționa în cadrul DNA/DIICOT. Deci se inaspresc condițiile, și se va diminua și mai mult numărul celor care îndeplinesc condițiile de vechime. Dacă se aplica și condiția legata de gradul de parchet general, deja se vor bloca majoritatea cererilor de transfer la aceste direcții.

  5. EU nu înțeleg ce e neconstituțional!
    Poate fi greșit, asta se poate discuta, dar ce e, Doamne iartă-mă, neconstituțional în stabilirea unor vechimi diferite?
    Mâine -poimâine, or să stabilească și ”vechimea” necesară pentru a intra la grădiniță……
    Singura explicație logică (de fapt una din cele două), dincolo de cuvintele atent înșurubate în fraze (că veni vorba, nu cred că le scrie domnul Dorneanu, cel cel cu ”care” în loc de ”pe care”, eu l-aș supune unui test de cunoaștere a limbii române, atât), e că le e frică serioasă celor care au sesizat ( hm, dar și celor care au ”mediat” sesizarea)_e adevărat că nu tuturor, unora, pur și simplu, cred că nu pre ale-a păsat_ de procurorii tineri.
    Aceeași problemă a fost și cu ridicarea vechimii pentru accederea la Înalte Curte, au vrut să scoată din cărțile promovării generațiile de INM-iști, întrați după 2001-2002 în profesie, și care, în imensa lor majoritate, nu sunt datori nimănui pentru promovările lor în sistem, promovări pentru care au susținut concursuri draconice, nu……interviuri.
    Dar nici măcar la interviuri nu i-au vrut, așa că au rezolvat-o din pix …18 ani vechime efectivă ( fără INM), adică trebuie să ai 20 de ani de vechime efectivă (cu sublinierea că peste 80 % din judecători sunt femei, iar multe dintre ele mai au câte un an, doi de stat acasă cu copilul până la împlinirea vârstei de 2 ani, pentru ele varianta Înaltei Curți fiind similară, temporal, cu îndeplinirea condițiilor pentru pensia de serviciu) ca să ajungi la ÎCCJ.
    Or, dacă la 25 poți să ieși la pensie, iar diferențele de indemnizație nu sunt atât de mari încât să fie motivante, pentru ce să te ”muți” la Înalta?
    Dar, și dacă ar crește vechimea efectivă la 35 de ani în profesie, pentru a se putea beneficia de pensie de serviciu, cine mai are chef să se mute în București sau să își schimbe instanța, după 20 de ani de muncă efectivă?
    Vă spun eu: fie cei care au muncit foarte puțin, veșnic atârnând prin detașări sau prin funcții de conducere pe care le ocupă ”prin rotație”, un soi de ”castă rotitoare în mijlocul castei”, fie tipul acela de ambițioși, fără prea multă minte (și când spun minte nu mă refer la capacitatea de reproduce ce au spus alții, ci de a gândi cu capul propriu și a identifica argumente valide, care să le aparțină), ascultător, domol (aceștia sunt ”echilibrații”, în realitate, niște comozi sau niște indivizi care, vrând să le fie numai bine, de la un grefier mai bun până la o programare în ședință mai favorabilă, de regulă , tac sau ”merg” încotro simt că bate vântul favorabil), care urmează, fără pună întrebări ”incomode”, întotdeauna ”practica” secției, care nu are niciodată o părere altfel decât cea a șefului administrativ (de secție sau de instanță) sau a grupului agreat de către acesta, în fine, bref, genul de candidat care prezintă solide garanții că nu va ”deranja” niciodată la Înalta Curte.
    UN sistem de selecție care deja funcționează de ani buni, ce-i drept, mai ”scapă” și unii care nu corespund ”profilului”, dar ei sunt o minoritate. Sunt cei ”vai de capul lor”.
    Cât timp promovarea la Înalta Curte se va baza pe interviu, nu competența va trimite la Înalte, ci, în special, recomandarea.
    Ia să înceapă ”trierea”, pardon, selecția, cu o examinare scrisă , cum e la INM, continuată cu un OBLIGATORIRU test de logică (ați fi uimiți sau poate nu, câți oameni sunt, pur și simplu, ”certați” cu logica elementară, dar sunt ași în toceală și foarte ”importanți”, magistratura lor părându-li-se cea mai mare realizare socială, dar, dacă ar fi scoși, la un moment dat, din ea, nu ar avea unde să se ducă, asta e adevărul, dar nu îl va recunoaște aproape nimeni) și abia la final să intre la ”verificare” calupul de hotărâri _unde aș vrea să văd unitate de apreciere, nu în funcție de ”codul” candidatului , iar comisiile să fie trase la sorți, incluzând în ele nu doar judecători de la Înalta, ci și judecători care își desfășoară efectiv activitatea de cel puțin 5 ani la curțile de apel_, rezultatele selecției ar cauționa mai multă competență reală și nu ar mai fi atât de facil preconizate de către cunoscătorii din domeniu, respectiv, first, șefii în funcție sau foștii șefi (pentru care ”rotitul” pe alte funcții de conducere e fie sub ”demnitatea” lor, fie nu mai poate funcționa din motive de ajungere la saturație a numărului de mandate deja efectuate) și, ce mai rămâne liber, ”ascultătorii”, pardon, ”echilibrații”, dar și vreo 1-2-3 mai ”de capul lor”(care, în așa companie, vor fi, acolo, printre cei aleși ”pe sprânceană”, vai de capul lor).
    Aș face criteriu de evaluare și numărul de ședințe la care a participat judele, pe câte le-a condus și, cel mai important, câte hotărâri a luat la motivat din ședințele în care a participat.
    Astfel se verifică, în realitate, competența și promovarea celor care, în realitate, au muncit, nu pe ”vorbe”.
    Iar interviul trebuie, pur și simplu, să dispară, nu e un post în care să se verifice dacă omul are priză la ”public”, ci dacă e competent, că integru ar trebui să fie, să fie de vreme ce a fost în sistem 20 de ani, fără sancțiuni disciplinare.
    Dacă se dorește trierea celor ”sănătoși” pentru Înalta, cred că testul de logică e suficient, iar, dacă ar mai ”scăpa” , teoretic desigur, vreun ”dereglat”, se poate rezolva, dacă președinții instanțelor ar sesiza CSM-ul, iar acesta, mai departe, comisia de sănătate interministerială care să realizeze necesarul examen psihiatric.
    Reîntorcându-mă la al doilea motiv pentru care e posibil să fi fost pronunțată această decizie ( subliniez că pe mine nu m-a mirat, mă așteptam, acești oameni, care nu au niciun mecanism legal pentru a răspunde, dar absolut niciunul, fac ce vor ei ), ei bine, el rezidă în faptul că și în prezent situația stă cam la fel, adică nu toți procurorii au avut de îndeplinit aceleași condiții de vechime pentru promovare sau pentru a face parte din diverse structuri.
    Or, ia gândiți-vă, dacă aici a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, în principiu ( desigur pentru naivi, aceste ”principii”), pe o chestiune care nici măcar nu a devenit încă literă de lege, oare ce vor face avocații _pe bună dreptate, că de aceea sunt plătiți de către clienții lor, să încerce să îi scape_ inculpaților care au fost deja trimiși în judecată de către acești procurori cu vechimi diferite, că așa le prevedea legea la momentul respectiv?
    Doamne ferește ca această decizie să nu fi fost una…cu ”bătaie” muuult mai lungă.
    Lungă cât niște condamnări deja în executare sau aproape sincronizată cu niște judecăți de prin recurs……
    Sau, oare, ar trebui să mă întreb ce va face Curtea Constituțională într-o atare foarte previzibilă situație?……….
    Să schițăm un posibil răspuns: își va invoca propria jurisprudență:)))))))))))

  6. Să scadă vechimea necesară de acces la 5 ani pentru toate parchetele și au rezolvat problema

  7. SENARIUL 1: SCAPA TOTI
    SENARIUL 2: SCAPA TOTI
    SENARIUL 3: SCAPA TOTI

  8. Garda legionara CCR e mafia SIIJ condusa de teroristul Gheorghe Stan.

  9. Amice, tot idiot ramai si pe post de PESTE.
    Ai inteles matei k? sau sa-ti spun pe ungureste?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.