Ce au în comun România, Bulgaria și Cehia: cele trei țări din Est care se confruntă cu o dublă criză – politică și sanitară

În timp ce trebuie să depășească o gravă criză sanitară, România, Bulgaria și Cehia sunt cufundate în crize politice mai mult sau mai puțin profunde care întârzie luarea deciziilor în fața pandemiei, arată o analiză a publicației franceze Les Echos, citată de Rador.

• Analiza integrală: 

Cele trei țări au în comun faptul că sunt considerate printre cele mai sărace țări ale Uniunii Europene, iar acum sunt copleșite de un val deosebit de agresiv de Covid-19, de o creștere îngrijorătoare a prețurilor la energie, dar în același timp se află în plin vid de putere. România, Bulgaria și Cehia sunt toate în căutarea unui guvern, într-un moment în care situația economică și sanitară impun un efort crescut și conjugat al autorităților publice.

În România, la mai puțin de un an de la ultimele alegeri legislative și de la formarea unui guvern de coaliție de centru-dreapta, țara este cufundată într-o criză politică al cărei deznodământ nu poate fi ghicit de nimeni. Coaliția de guvernare a explodat la începutul lunii octombrie, la inițiativa partidului centrist condus de fostul comisar european Dacian Cioloș.

Acesta din urmă a bănuit că planul de finanțare regională de 10 miliarde de euro este folosit în principal pentru cumpărarea aleșilor locali. De la căderea executivului, fiecare partid a încercat să formeze un guvern minoritar, până acum fără rezultat. În ciuda dorinței președintelui Klaus Iohannis de a menține Partidul Liberal și pe liderul acestuia, Florin Cîțu, la putere, țara se îndreaptă direct către noi alegeri legislative, care prelungesc și mai mult calendarul politic.

Fricțiunile din ultimele luni au adus moneda țării la un nivel istoric (scăzut) față de euro și au complicat eforturile de combatere a unei creșteri a Covid-19. Decesele rămân printre cele mai numeroase din Europa.

În Bulgaria, trei rânduri de alegeri în opt luni

Bulgarii se pregătesc să voteze pentru a treia oară de la începutul lunii aprilie. Câștigătorii ultimelor două scrutine, partidele nou create pe o platformă anticorupție s-au dovedit incapabile să formeze un guvern și să-l înlocuiască pe contestatul Boris Borisov în funcția de premier. Lipsa experienței politice și agendele politice prea diferite explică acest eșec care a pus capăt viselor de reformare profundă a țării.

Următoarele alegeri legislative, programate pentru 14 noiembrie, ziua alegerilor prezidențiale, riscă să readucă la putere GERB-ul lui Boiko Borisov, a cărui legitimitate a fost puternic contestată de stradă începând din 2020. Bulgaria rămâne țara cel mai puțin vaccinată din Uniunea Europeană, dar și cea în care măsurile de sănătate sunt cel mai puțin respectate și în care rata mortalității este cea mai mare.

Cehia, suspendată din cauza stării de sănătate a președintelui

Cehia este suspendată din cauza stării de sănătate a președintelui Milos Zeman, internat de urgență a doua zi după alegerile legislative din 8 și 9 octombrie, care au consacrat înfrângerea favoritului său, premierul în funcție Andrej Babis. De atunci, este un blackout în jurul președintelui, cel care ar trebui să desemneze câștigătorul scrutinului pentru formarea unui guvern, dar care acum pare incapabil să ia o astfel de decizie.

Cele două coaliții de opoziție au negociat în culise o alianță care să le permită să conducă țara cu o majoritate absolută în parlament, dar clasa politică nu vrea să fie acuzată de o lovitură de stat prin încălcarea regulilor constituționale.

Parlamentul urmează să se întrunească pe 8 noiembrie pentru a alege noul premier. Dacă starea de sănătate a președintelui Zeman nu se va îmbunătăți până atunci, aleșii îi vor vota incapacitatea și vor preda puterea președintelui Senatului. Dacă starea de sănătate îi va permite, îl va numi el însuși pe Petr Fiala, liderul coaliției de centru-dreapta, pentru formarea viitorului guvern.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru / sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea