Care sunt marile riscuri dacă Israelul invadează Gaza

Crșterea dramatică a numărului de civili palestinieni uciși, pierderi semnificative în rîndul forțelor israeliene, diminuarea suportului internațional și deschiderea unui al doilea front, de data aceasta împotriva grupării Hezbollah din Liban, sunt câteva dintre riscurile majore cu care se confruntă Israelul în cazul în care conducerea de la Ierusalim ve decide invadarea terestră a Fâșiei Gaza. În același timp, crede un expert, invazia terestră a teritoriului palestinian va fi mult mai distructivă și mai dificilă decât “iadul absolut” pe care pușcașii americani l-au trăit în Fallujah, în Irak, în 2004.

Invazia bate la ușă

Zeci de mii de soldați israelieni, susținuți de sute de tancuri, vehicule blindate și baterii de artilerie, sunt masați la granița cu Fâșia Gaza, pregătindu-se pentru o invazie terestră a teritoriului palestinian. Incursiunea acestora urmează unui val de bombardamente pe care aviația israeliană le-a efectuat constant împotriva unor ținte din Gaza, ca represalii la atacul brutal al organizației Hamas desfășurat în regiunea de sud a Israelului la 7 octombrie.

Reamintim că, în urmă cu exact două săptămâni, Hamas a lansat un asalt surpriză împotriva teritoriului israelian, chiar în ziua în care se marca sărbătoarea evreiască Simchat Tora. În fazele inițiale ale atacului, gruparea teroristă a lansat mii de rachete Qassam și drone în încercarea de a copleși sistemul de apărare antirachetă și a masca incursiunea militanților săi pe teritoriul israelian. Potrivit experților, valul inițial de atacuri cu rachete din partea Hamas a fost mai mare decât orice s-a văzut în amintirea recentă în conflictele militare repetate dintre Israel și Hamas.

Gruparea militantă palestiniană a trimis apoi mai mult de 1.000 de luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Sub acoperirea miilor de rachete lansate, militanții grupării teroriste au reușit să penetreze bariera puternic fortificată dintre cele două tabere. Mai mult de 1.400 de israelieni au fost uciși și alte peste 3.000 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce alte zeci de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni, probabil pentru a-i schimba la un moment dat cu prizonieri Hamas deținuți în închisorile israeliene. Mii de palestinieni au murit ulterior în urma bombardamentelor pe care Israelul le-a lansat ca represalii, iar peste un milion de oameni – jumătate din populația Fâșiei Gaza – au fost strămutati.

În acest moment, Israelul pregătește o invazie terestră în Gaza, despre care experții preconizează că va provoca alte mii de victime. Dar liderii israelieni s-au angajat să lanseze operațiunea, cunoscută sub numele de Operațiunea Swords of Iron, pentru a eradica gruparea Hamas.

“Manevrele noastre vor duce războiul pe pământul lor,” a spus ofițerul Yaron Finkelman, de la Comandamentul de Sud al Israelului. “O să-i învingem pe propriul lor teritoriu.”

Deocamdată, așa cum a relatat CNN, guvernul SUA a presat Israelul să amâne invazia iminentă a Gazei pentru a permite eliberarea mai multor ostatici de catre Hamas și trimiterea de ajutor în fasie. Eliberarea de vineri a două americance răpite de Hamas a semnalat posibilitatea eliberării a mai multora din cele aproximativ 200 de persoane despre care se crede că ar fi deținute de gruparea militantă după atacurile sale mortale de acum două săptămâni.

Care sunt însă riscurile cu care se confruntă Israelul dacă va invada Gaza?

Creșterea numărului de victime civile în Gaza

Așa cum a afirmat și Yaron Finkelman, orice operațiune la sol ar putea fi lungă, sângeroasă, intensă și poate implica lupte urbane din casă în casă, prezentând un risc imens pentru populația civilă din Fâșia Gaza.

Atacurile aeriene au ucis deja peste 4.600 de civili palestinieni – dintre care peste 1.500 copii, potrivit oficialilor Hamas (declarațiile acestora nu pot fi însă verificate din surse independente). Hamas a anunțat că 266 de palestinieni au fost uciși în ultimele 24 de ore, inclusiv 117 copii. De partea sa, oficialii israelieni au anunțat că forțele IDF au ucis “zeci de teroriști” în noaptea de sâmbătă spre duminică.

De asemenea, de la începutul bombardamentelor israeliene, mai mult de un milion de oameni au fost forțați să-și părăsească casele, fiind prinși în sudul Gazei fără un coridor de scăpare. Aceasta deoarece nu există nicio modalitate ca cetățenii din Gaza să părăsească micul teritoriu – o enclavă izolată cu circa 2,3 milioane de locuitori înghesuiți pe 360 de kilometri pătrați, unul dintre cele mai dens populate locuri din lume -, cu excepția unui singur punct de trecere a frontierei cu Egiptul, la Rafah, în sud. Guvernul de la Cairo a închis insa punctul de graniță și nu a permis trecerea refugiaților palestinieni, îngrijorându-se că nu există nicio modalitate ca aceștia să se întoarcă la casele lor la sfârșitul conflictului dintre Israel și Hamas.

David Cortright, profesor emerit la școala de afaceri globale a Universității Notre Dame, a declarat pentru The Hill că luptele din Gaza implică un risc imens pentru statutul Israelului, sugerând că liderii israelieni ar trebui în schimb “să convoace un tribunal internațional pentru a-i aduce în fața justiției” pe cei din Hamas responsabili de atacarea Israelului, în același timp căutând o soluție politică cu poporul palestinian.

“Este de înțeles că israelienii sunt revoltați și dornici de răzbunare după atacurile teroriste odioase ale Hamas, dar asediul continuu al Gazei nu va provoca decât mai multe morți și distrugeri și va extinde războiul, lucru care ar putea sa avantajeze Hamas,” a afirmat Cortright.

“Simpatia și atenția publicului din întreaga lume se schimbă deja de la israelienii inocenți care au fost măcelăriți de luptătorii Hamas la copiii din Gaza care mor sub bombele israeliene,” a adăugat el. “Este o capcană pe care Israelul trebuie să o evite.”

The Hill a reamintit că, în Războiul din Gaza din 2014, infanteria israeliană a luptat într-un cartier de nord al orașului Gaza, o bătălie care a provocat peste 1.600 de morți în rândul civililor și a rănit peste 10.000 de persoane în puțin mai mult de o lună – Israelul retrăgându-se în cele din urmă fără victorii strategice semnificative.

Operațiunea militară viitoare amenință să fie și mai mortală, liderii israeliani promițând că vor elimina definitiv Hamas. “Fiecare membru al Hamas este un om mort,” a spus premierul Benjamin Netanyahu după atacul teroriștilor din 7 octombrie.

Șeful executivului de la Iaerusalim a declarat, într-o întâlnire cu președintele Joe Biden săptămâna trecută, că Israelul “caută să minimizeze victimele civile.”

“Israelul va face tot posibilul pentru a ține civilii departe de pericol,” a promis el.

Costurile pentru armata israeliană

În 2014, Israelul a pierdut 66 de soldați în luptele cu Hamas. Forțele israeliene au făcut eforturi mari în peisajul urban, cu tuneluri și capcane în Gaza, cu mine, ambuscade și lunetiști la fiecare pas. Iar acela a fost un conflict de doar câteva săptămâni, în timpul cărora forțele israeliene au intrat doar în cateva părți din teritoriul deținut de Hamas.

De data aceasta, Israelul promite o operațiune totală pentru distrugerea Hamas, guvernul de la Ierusalim chemând un număr record de 360.000 de rezerviști. Experții cred că operațiunea prognozată va fi mult mai mare decât cea din 2014, necesitând probabil mult mai mult timp și resurse și riscând mai multe pierderi.

Hamas are, de exemplu, o rețea extinsă de tuneluri subterane, un avantaj care poate fi folosit pentru a ataca trupele israeliene. “Metroul din Gaza,” cum este cunoscută rețeaua de tuneluri, reprezintă “un coșmar subteran” cu care se vor confrunta forțele israeliene în asaltul împotriva Hamas.

Cei peste 500 de kilometri de tuneluri subterane le permit luptătorilor islamiști să supraviețuiască bombardamentelor, să se deplaseze în jurul Gazei sub acoperire și să se ascundă, să-și aprovizioneze forțele, să ascundă ostatici și să lanseze atacuri surpriză.

Alp Sevimlisoy, bursier la Atlantic Council, a spus că forțele israeliene trebuie să desemneze “parametri de succes mici,” district cu district, dacă doresc să depășească numeroasele capcane și obstacole din Gaza.

“Prima etapă trebuie să fie obținerea controlului district cu district până când ating cel puțin 75 până la 80% din controlul geografic,” a afirmat expertul, prezicând că acest lucru ar putea dura câteva luni. “În ceea ce privește etapa a doua – administrarea -, (israelienii) trebuie să se asigure că au eliminat toată conducerea Hamas,” a adăugat Sevimlisoy.

Vorbind despre invazia terestră anticipată a Fâșiei Gaza de către Israel, jurnalistul și autorul Robert D. Kaplan a afirmat că aceasta va fi mult mai distructivă și mai dificilă decât “iadul absolut” pe care l-au experimentat pușcașii marini americani în orașul irakian Fallujah.

“Văd acest lucru ca pe un iad absolut și amplificat de multe ori,” a declarat analistul, care a fost incartituit cu soldații americani în Fallujah în aprilie 2004. “Pe baza a ceea ce am experimentat în Fallujah, cred că, pentru că ai de-a face cu adversari înrăiți, bine antrenați și disciplinați, acest lucru nu poate fi altceva decât un haos.”

Kaplan s-a referit la ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Prima Bătălie de la Fallujah, cu numele de cod Operațiunea Vigilant Resolve, un atac asupra orașului irakian care a fost un focar al insurgenței, lansat în urma morții și mutilării a patru contractori americani.

Evenimentul difuzat la nivel global a provocat o mare furie în SUA. Trupele Diviziei 1 de Pușcași Marini au încercat să captureze orașul. După trei săptămâni de lupte, 27 de militari americani au murit, iar aproximativ 600 de civili irakieni și 200 de insurgenți au fost uciși.

Kaplan a remarcat că orice invazie terestră a Gazei va avea, de asemenea, probabil ca rezultat victime uriașe printre civilii palestinieni.

Scăderea sprijinului public

Opinia publică israeliană este furioasă din cauza morții a aproape 1.400 de oameni în atacul Hamas și a celor aproximativ 200 de ostatici luați de grup, ceea ce generează un sprijin larg pentru eforturile de a învinge militanții din Gaza.

Dar dacă armata israeliană suferă pierderi grave într-un conflict prelungit fără sfârșit, asta s-ar putea schimba.

Un sondaj al cotidianului israelian Maariv publicat vineri a constatat că 65% dintre cetățeni susțin o invazie terestră, în timp ce 21% se opun.

Bilal Saab, membru asociat pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Chatham House, a spus că Israelul “este mai mult decât capabil să distrugă Hamas,” dar a adăugat că “o ofensivă nu va avea loc izolat: armata trebuie să țină seama de opinia aliaților săi, de amenințările inamicilor săi și de opinia publică de acasă care se diminuează. Toate sunt semnificative și foarte imprevizibile.”

Israelul a purtat deja patru războaie cu Hamas, fiecare încercare de a distruge grupul eșuând. Dar purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, locotenent-colonelul Jonathan Conricus, a declarat într-un mesaj video că, până la sfârșitul acestui conflict, Hamas nu va mai avea capacitatea de “a amenința sau ucide civili israelieni.”

Saab a avertizat, de asemenea, că sprijinul SUA s-ar putea schimba în timp. Deocamdată, cei mai mulți dintre americani susțin acțiunile Israelului împotriva Hamas.

Dar protestele anti-Israel și în favoarea palestinienilor au avut loc în multe metropole, precum New York, unde manifestanții au dat foc steagurilor israeliene și americane, scandând sloganuri precum Free Palestine!

În plus, Casa Albă – care și-a declarat inițial sprijinul complet pentru statul evreu, anunțând livrarea de echipamente militare în Israel – ar putea să cedeze presiunilor venite din partea comunităților de musulmani din America.

Deja, poziția adoptată de Administrația Biden față de conflictul actual dintre Israel și Hamas alimentează tensiunile tot mai mari din cadrul Departamentului de Stat de la Washington, unde angajații musulmani și arabi sunt din ce în ce mai frustrați din cauza politicii oficiale a Statelor Unite pe care o văd ca favorizând doar Israelul și ignorând cererile palestinienilor.

Moralul angajaților este scăzut, iar unii dintre ei se pregătesc să-și exprime în mod oficial opoziția față de abordarea liderului de la Casa Albă, afirmă Huffington Post. Situația este atât de delicată încât sursele vorbesc despre “o rebeliune care se coace” în agenția guvernamentală americană care este cea mai implicată în politica externă a SUA.

Deschiderea unui al doilea front

De la atacul brutal al Hamas de pe 7 octombrie, forțele israeliene au fost angajate în schimburi zilnice de focuri cu Hezbollah, un grup militant din Liban, la granița de nord. Potrivit experților, confruntările violente de la granița dintre Liban și Israel au fost cel mai letale din ultimii ani și probabil ar fi declanșat deja un război total dacă forțele israeliene nu s-ar fi concentrat asupra Hamas.

Liderii Hezbollah s-au întâlnit recent cu Iranul, care susține aripa militară a mișcării, precum și pe Hamas. Iar oficialii iranieni au avertizat în mod repetat că ar putea fi nevoiți să ia măsuri dacă atacurile împotriva Gaza continuă. Teheranul consideră atacurile Israelului asupra poporului palestinian un act de genocid.

“Timpul se scurge și dacă cei care fac război cred că pot îndepărta rezistența și Hamas din Gaza, se înșală,” a declarat ministrul de externe al Iranului, Hossein Amir-Abdollahian, potrivit presei de stat de la Teheran.

Imad Harb, director de cercetare și analiză la Arab Center din Washington, a afirmat că este sceptic cu privire la invadarea Israelului de către Hezbollah în contextul unei perioade de tulburări economice în Liban, dar acest lucru depinde și de dorințele Iranului și de modul în care se desfășoară operațiunea israeliana din Gaza.

“Dacă Hamas este învins,” a spus expertul, acest lucru “este o amenințare împotriva (Hezbollah), deoarece Hamas nu mai este acolo (în Gaza).”

Riscurile extinderii războiului în regiune sunt așadar uriașe. Mai ales în condițiile în care Iranul are o atitudine extrem de vehementă și agresivă, iar implicarea sa în atacul Hamas de pe 7 octombrie este un subiect care a revenit constant în ultimele două spătămâni.

Așa cum am explicat imediat după atacul teroriștilor palestinieni, liderii iranieni se folosesc de militanții islamiști Hamas din Fâșia Gaza ca să saboteze acordul istoric pe care Israelul și Arabia Saudită erau foarte aproape să-l încheie. Teheranul este îngrijorat că acordul dintre Ierusalim și Riad ar putea remodela Orientul Mijlociu și i-ar putea slăbi influența regională, de aceea se folosește de Hamas ca să împiedice posibila apropiere a dușmanilor săi de moarte.

Hezbollah, grupare susținută de Iran, ar putea asadar încerca să deschidă un nou front. Purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israelului, locotenent-colonelul Jonathan Conricus, a declarat de altfel că țara este îngrijorată de faptul că războiul cu Hamas va deveni un conflict regional mai mare.

“Suntem îngrijorați și îndemnăm Libanul să se gândească de două ori sau poate de 200 de ori dacă chiar vor să pună în pericol ceea ce a mai rămas din suveranitatea și prosperitatea libaneze de dragul unui grup de teroriști din Gaza,” a spus Conricus într-un interviu pentru CNN.

Conricus s-a referit la luptele dintre Hezbollah și forțele israeliene, avertizând Libanul să nu facă același lucru. “Pentru că acum, asta face Hezbollah și noi îndemnăm cu tărie împotriva acestui lucru,” a spus el.

Există îngrijorări că Hezbollah ar putea încerca să deschidă un nou front în războiul Israel-Hamas printr-un atac la scară largă asupra nordului Israelului. Mai ales că liderul adjunct al Hezbollah, șeicul Naim Kassem, le-a spus oficialilor libanezi: “Suntem parte din bătălie.”

Vineri, IDF a anunțat evacuarea unui oraș de graniță în care trei locuitori au fost răniți în focul încrucișat. Autoritățile israeliene au declarat duminică si că extind un plan de evacuare finanțat de stat pentru a muta rezidenții din alte 14 sate israeliene de lângă granița cu Libanul în zone mai sigure. Iar Departamentul de Stat al Statelor Unite a cerut americanilor să facă planuri pentru a părăsi Libanul cât mai curând posibil după ce demonstrații și confruntări violente au izbucnit în țară pe fondul războiului dintre Israel și Hamas.

Slăbirea relațiilor cu lumea arabă

Lumea arabă a reacționat furie din cauza crizei din Gaza și a fost solidară cu poporul palestinian pe fondul unei intense campanii de bombardamente israeliene în fâșia dens populată.

Furia arabilor a fost amplificată după ce o explozie mortală în apropierea unui spital din orașul Gaza săptămâna trecută ar fi ucis sute de oameni, deși oficialii israelieni și americani au afirmat că dovezile indică faptul că tragedia a fost provocată de o rachetă trasă de Jihadul Islamic Palestinian, care nu a functionat.

Dar o campanie prelungită în Fâșia Gaza prezintă un risc major de a stârni și mai multă furie în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, care simpatizează de mult timp cu cauza palestiniană. Acest lucru ar putea, la rândul lui, încetini eforturile diplomatice de a normaliza relațiile dintre Israel și Arabia Saudită, dar să ducă și la izolarea în continuare a Israelului în regiune.

Harb, de la Arab Center, a declarat că Israelul și-a pierdut deja sprijinul politic în rândul populației arabe și riscă să intensifice furia multor țări din regiune invadând Gaza. “Cu siguranță va fi foarte sângeros pentru Hamas și pentru populație,” a spus expertul. “Oamenii din întreaga lume arabă vor face presiuni asupra guvernelor lor.”

Reamintim că eforturile de apropiere dintre Israel și statele arabe au început în timpul Administrației Trump cu Acordurile Abraham în 2020. Inițiate de ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, aceste înțelegeri au făcut ca Emiratele Arabe Unite și Bahrain să semneze acorduri de recunoaștere a statului Israel pentru prima dată. Ulterior, Marocul și Sudanul au normalizat și ele legăturile cu Israelul.

Acordurile au fost o realizare semnificativă, deoarece din punct de vedere istoric națiunile arabe au citat constant tratamentul palestinienilor de către Israel pentru refuzul lor de a recunoaște statul evreu. De teamă că cauza lor va fi ignorată, palestinienii s-au opus vehement acordurilor semnate la Casa Albă. De altfel, un sondaj din martie 2023 a indicat că 64% dintre palestinienii chestionați s-au opus Acordurilor Abraham, iar o majoritate a respondenților au declarat că înțelegerile din 2020 au făcut Israelul “mai agresiv.”

În acest context, analiștii au afirmat că Acordurile Abraham nu au făcut mare lucru pentru palestinieni. Kushner a spus că va ajuta la găsirea a 50 de miliarde de dolari pentru proiecte palestiniene, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că palestinienii au boicotat o conferință de investiții pe care ginerele lui Trump, în acel moment consilier senior al liderului de la Casa Albă, a organizat-o în Bahrain în 2019.

De asemenea, Administrația Trump a mutat ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce administrațiile anterioare americane nu făcuseră, într-un gest considerat provocator de palestinienii care revendică părți din Ierusalimul de Est. De altfel, la momentul respectiv, decizia liderului de la Casa Albă de a recunoaşte oraşul drept capitala legitimă a statului evreu a provocat proteste din partea aliaţilor, critici vehemente în majoritatea ţărilor de pe glob şi furie în rândul palestinenilor, care s-au confruntat cu forţele de ordine israeliene.

Fast-forward în 2021. După instalarea la Casa Albă a lui Biden, administrația sa a continuat în mare măsură abordarea Administrației Trump; ambasada SUA a rămas la Ierusalim, iar Team Biden încearcă în prezent să intermediaze un acord între Arabia Saudită și Israel, care, dacă s-ar întâmpla, ar duce la remodelarea Orientului Mijlociu și a arhitecturii de securitate chiar mai mult decât au făcut-o Acordurile Abraham.

CNN a scris că această înțelegere între evrei și saudiți pare să fi evoluat deja în moduri mici, dar semnificative: avioanele israeliene au acum drepturi de survolare deasupra regatului saudit, un ministru al cabinetului israelian a vizitat regatul luna trecută, prima dată când s-a întâmplat acest lucru, iar un oficial israelian a organizat recent o slujbă de rugăciune evreiască în Arabia Saudită. din nou o premieră.

Un acord de normalizare israelian cu Arabia Saudită – țara în care se află cele mai sfinte locuri din Islam – ar fi unul extrem de simbolic și ar avea beneficii reale de securitate pentru Israel. La urma urmei, în urmă cu aproape exact jumătate de secol, în timpul războiului de Yom Kippur din 1973, două state arabe, Egiptul și Siria, au atacat Israelul. De asemenea, atât Israelul, cât și Arabia Saudită au un interes comun puternic astăzi, ambele văzând Iranul ca fiind cel mai periculos inamic al lor.

Detaliile acordului israelo-saudit erau în curs de negociere înainte de atacul Hamas, dar palestinienii, care se consideră nedreptățiți de Acordurile Abraham, ar putea avea motive să se îngrijoreze că interesele lor nu vor fi luate în considerare în viitorul acord israelian-saudit.

Guvernul Israelului de astăzi este cel mai de dreapta din istoria sa și cel mai puțin sensibil la obiectivele politice ale palestinienilor. În același timp, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS) este mult mai puțin preocupat de cauza palestiniană decât tatăl său, Regele Salman, care rămâne șeful titular al regatului saudit, dar despre care se crede că este grav bolnav. MBS este conducătorul de facto al statului.

Într-un interviu pentru FoxNews, prințul MBS a spus de altfel recent: “În fiecare zi ne apropiem” de normalizarea legăturilor cu Israelul. În schimbul înțelegerii cu statul evreu, saudiții urmăresc un pact de apărare cu SUA și ajutor în dezvoltarea propriului program nuclear civil. MBS a afirmat, de asemenea, că modul în care sunt tratați palestinienii rămâne o problemă “foarte importantă” de rezolvat.

Surse: ABC News, CNN, The Hill, BBC, New York Times, New York Post, The Hub, FoxNews, IRNA, Chatham House, Marist.edu