Bruxellesul vrea să intre în cursa globală a cipurilor pentru AI, dar miza rămâne incertă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Comisia Europeană încearcă să relanseze ambiția de a produce în Europa cipuri de ultimă generație pentru inteligență artificială, într-un efort de a reduce dependența de Statele Unite și Asia în domeniul semiconductorilor, relatează Politico.

Potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, executivul european colaborează cu centrul de cercetare Imec din Belgia și cu agenția germană de inovare SPRIND pentru conturarea unui proiect preliminar care ar putea duce la construirea unei fabrici avansate de semiconductori pe teritoriul UE.

Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari de la Bruxelles că Uniunea Europeană a rămas în urmă în segmentul tehnologiilor esențiale pentru economia inteligenței artificiale.

În prezent, blocul comunitar depinde în mare măsură de cipuri proiectate și fabricate în SUA, Taiwan și Coreea de Sud.

Oficialii europeni mizează pe ideea că dezvoltarea unei capacități locale ar putea crește autonomia strategică a UE, ar consolida lanțurile de aprovizionare și ar permite captarea unei părți mai mari din valoarea economică generată de industria AI.

Totuși, încercările anterioare de a atrage producția avansată de semiconductori în Europa au avut rezultate limitate, iar criticii avertizează că lipsa cererii interne și costurile ridicate ar putea submina viabilitatea unui astfel de proiect.

„Chips Act 2.0”, noul pilon al strategiei europene

Proiectul de fabrică ar urma să fie integrat într-o strategie mai amplă a UE privind semiconductorii, cunoscută sub numele de „Chips Act 2.0”, care urmează să fie prezentată de Comisia Europeană în perioada următoare.

Noua versiune a legislației ar urma să încurajeze investițiile private în așa-numitele „proiecte strategice” destinate consolidării producției suverane de cipuri, dezvoltării designului avansat și creșterii rezilienței lanțurilor de aprovizionare, potrivit unui draft consultat de Politico.

Deși proiectul de fabrică nu este inclus explicit în documentul legislativ, oficialii europeni iau în calcul includerea sa ulterioară în categoria proiectelor strategice.

Comisia Europeană a purtat deja discuții cu Imec și SPRIND pentru a evalua cerințele tehnice și financiare ale unui posibil proiect intitulat „Producție avansată de semiconductori fabricată în UE”.

Sursele implicate subliniază însă că discuțiile sunt într-un stadiu incipient, fără decizii privind locația, finanțarea sau structura finală a proiectului.

Un scenariu aflat în analiză ar presupune construirea unei fabrici capabile să producă cipuri de 1 nanometru în Germania până în 2035, însă acesta rămâne deocamdată la nivel de concept.

O industrie dominată de Asia și SUA

În prezent, producția globală de cipuri avansate este dominată de câțiva jucători majori, precum TSMC din Taiwan, Samsung din Coreea de Sud și Intel din Statele Unite, companii esențiale pentru infrastructura care susține dezvoltarea inteligenței artificiale.

Unii experți și oficiali europeni indică modelul companiei japoneze Rapidus, susținută de stat, ca posibil exemplu pentru UE.

Proiectul japonez își propune să înceapă producția de cipuri avansate în 2027, cu sprijin public și privat.

Cu toate acestea, proiectul european se confruntă cu scepticism privind sustenabilitatea economică.

Analiști și oficiali din industrie se întreabă dacă există suficientă cerere în Europa pentru cipuri de ultimă generație, dar și dacă investițiile publice ar putea fi justificate pe termen lung.

O altă problemă majoră este finanțarea. Unele surse avertizează că ar putea fi necesare subvenții permanente pentru a menține competitivitatea unei astfel de fabrici.

Germania a rezervat deja miliarde de euro pentru proiecte din domeniul semiconductorilor, însă constrângerile bugetare viitoare ar putea limita capacitatea de susținere a unor investiții de asemenea amploare.

Reprezentanți ai industriei avertizează că un astfel de proiect ar putea avea efecte limitate asupra economiei europene dacă producția ar fi exportată în afara UE.

„Dacă ai avea o astfel de fabrică în Europa, toate cipurile ar fi exportate în Statele Unite”, a declarat Christophe Fouquet, CEO al ASML, subliniind riscul ca investițiile europene să nu se traducă în beneficii interne.

Și unii europarlamentari împărtășesc aceste îngrijorări, punând sub semnul întrebării dacă Europa poate genera suficientă cerere internă pentru a susține producția de cipuri avansate.

Lecțiile eșecurilor trecute

UE a mai încercat în trecut să atragă investiții majore în acest sector. Proiecte anunțate în 2022, inclusiv o posibilă mega-fabrică Intel în Germania, au fost ulterior abandonate sau amânate din motive financiare și strategice.

În acest context, oficialii europeni susțin că noua abordare trebuie să fie mai bine calibrată între sprijin public, cerere reală și capacitate industrială.

Pe lângă producția de cipuri avansate, strategia europeană include și măsuri pentru gestionarea crizelor din lanțurile de aprovizionare, după episoadele recente de penurie care au afectat industrii precum cea auto.

Deși Europa are o poziție mai puternică pe segmentul cipurilor „legacy”, utilizate în special în industria auto, miza rămâne intrarea competitivă în zona semiconductorilor de ultimă generație, esențiali pentru viitorul inteligenței artificiale.

Pentru moment, însă, proiectul rămâne în fază de discuții, iar viabilitatea sa depinde de deciziile politice și financiare care vor urma în anii următori.