BREAKING România vrea să realizeze împreună cu Ucraina un joint-venture pentru producția de drone cu finanțare de programul SAFE / Ministrul Ionuț Moșteanu: Ucraina a fost forțată să inoveze rapid și este unul dintre liderii mondiali în domeniu

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat, joi, într-un briefing de presă la Guvern, că România vrea să realizeze împreună cu Ucraina un joint-venture pentru producția de drone cu finanțare de programul SAFE.

„Ucraina a fost forțată să inoveze rapid ca să-și apere cetățenii și teritoriul. Sunt printre liderii mondiali în ce înseamnă producția de drone. Sunt inovativi și vrem să beneficiem de aceste inovații”; a declarat Ionuț Moșteanu.

Ministrul a precizat că sunt mai multe discuții între București și Kiev și chiar săptămâna trecută a fost o discuție împreună cu șeful cancelariei, cu responsabilul de cooperare industrială din Ministerul Apărării din Ucraina.

„Urmează să semnăm o scrisoare de intenție și niște pași ulteriori până vom face un joint-venture. Obiectivul e să finanțăm pe SAFE un proiect de producție de done. (…) Dorim să finalizăm aceste discuții pentru un join-venture concret între România și Ucraina”, a anunțat ministrul Apărării.

Legat de cât urmează să fie investit pentru acest proiect, Ionuț Moșteanu, a spus că nu s-ar hazarda să dea un răspuns.

„Toată lumea vorbește de drone, toată lumea are o soluție. Există o particularitate aici, lucrurile evoluează foarte rapid. Acum trei ani nu discuta nimeni de drone.

Sunt un tip de echipament pe care nu rentează să le ții pe stoc. O dronă care acum este bună peste trei luni s-ar putea să nu mai ai ce face cu ea. Partea de tehnologie, de comandă, creierul unei drone este cel mai important. Aici este o cursă în care vreau să avem ca țară un cuvânt de spus pentru a dezvolta în acest domeniu”, a adăugat Moșteanu.

Ministrul Apărării a precizat că România nu are în prezent o unitate de operatori de drone.

În privința zidului anti-drone discutat la nivelul UE, ministrul a spus că deocamdată este o propunere a Comisiei care nu e materializată în niciun fel.

„Noi am cerut un nou instrument financiar sub formă de grant pentru a crește capacitatea de apărare anti-aeriană. Vrem capabilități pentru apărare, noi nu atacăm pe nimeni. Cele mai multe drone care se fabrică acum nu sunt interceptoare, ci de atac.

Noi nu avem nevoie de drone de atac, ci de interceptoare. Și aici Ucraina mai are mult de lucru.

Este un proces de dezvoltare industrială care este în curs și care va continua într-un ritm rapid. Vrem să fim parte din soluția la această problemă și vom fi parte din soluție. Toate țările de pe flancul estic au nevoie de capabilități de apărare la sol, capabilități care să le vadă venind, radare moderne, și capabilități de doborâre a dronelor”, a explicat ministrul.

Context: Ministrul de externe Oana Ţoiu a declarat, într-un interviu pentru Reuters, că România speră să înfiinţeze rapid pe teritoriul său o producţie de drone defensive împreună cu Ucraina pentru uz intern, precum şi pentru aliaţi din Uniunea Europeană şi NATO.

Ţoiu a declarat că negocierile cu Ucraina au început înainte să aibă loc o serie de incursiuni în spaţiul aerian pe care regiunea le-a atribuit în ultimele săptămâni Rusiei.

„Considerăm că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în ceea ce priveşte apărarea aeriană. Aşadar, ceea ce facem în această direcţie este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu Ucraina pentru a construi drone defensive pentru viitor”, a spus ea.

„Credem în capacitatea noastră de a transforma rapid acest lucru în realitate”, a afirmat Oana Ţoiu în marja reuniunii anuale a Adunării Generale a ONU, care s-a încheiat luni.

O nouă întâlnire de lucru pe tema proiectelor pe care România le va susține pentru a fi incluse la finanțare prin instrumentul financiar SAFE (Security Action for Europe) a avut loc miercuri, la Palatul Victoria, sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan. Responsabilii guvernamentali au analizat portofoliul de proiecte avut în vedere de statul român și din perspectiva localizării în România a cât mai multor proiecte de investiții. O astfel de decizie va avea impact asupra dezvoltării industriei naționale de apărare, creșterii capacității de producție și participării la lanțurile valorice ale industriei de apărare europene, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a declarat, vineri, despre parteneriatul între România şi Ucraina, pentru producerea de drone, că România va avea mai multe parteneriate, pentru că intrăm în programul SAFE, iar ţara noastră va adopta proiecte care ţin, în primul rând, de apărarea naţională. El a mai spus că urmează o regândire a întregului concept privind Strategia de securitate naţională, şi după aprobarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, această strategie se trimite în Parlament, pentru dezbatere.

Comisia Europeană a alocat României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), aceasta fiind a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic.