BREAKING Ministerul Justiției inventează o nouă pârghie de control asupra procurorilor și judecătorilor în paralel cu desființarea Secției Speciale: Pune în mâna unui singur om puterea de a decide dacă un magistrat poate fi anchetat

Ministerul Justiției propune, în proiectul de desființare a Secției Speciale, și modificarea legii privind statutul judecătorilor și procurorilor. Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror ar urma să se facă cu autorizarea prealabilă a procurorului general. Altfel spus, ministerul justiției pune în mâna unui singur om puterea de a decide dacă un magistrat poate fi anchetat sau nu. În plus, magistrații nu vor putea fi trimiși în judecată fără aviz de la CSM.

Aceste două filtre suplimentare nu există în legislația actuală. Doar în cazul arestării sau percheziției unui magistrat, procurorii au nevoie de avizul CSM, dar nu la trimiterea în judecată, iar procurorul general nu are niciun cuvânt de spus în ce privește anchetarea unui judecător sau procuror. Potrivit specialiștilor consultați de G4Media.ro, independența magistraților este pusă în pericol dacă anchetarea acestora va depinde de bunăvoința procurorului-șef, fără alte garanții.

Pe de altă parte, avocata Elenina Nicuț consideră că ministrul Predoiu le oferă ”o super-imunitate” judecătorilor și procurorilor prin impunerea celor două filtre. ”Daca tot fac paralela cu CCR, cum ar fi sunat ca Dorneanu sa poata bloca punerea in miscare a actiunii penale? D aia n are ursu’ coada. Pentru ca nu mai exista pic de rusine”, scrie Nicuț pe Facebook.

UPDATE Judecătorul Cristi Dănileț atrage atenția într-o postare pe Facebook că nu e bine că Procurorul General va superviza inculparea magistraților ”atâta timp cât ministrul justiției are un cuvânt greu de spus în numirea PG”.

Redăm mai jos postarea lui Cristi Dănileț pe Facebook:

”- e bine că dispare SIIJ și se revine la competenta anterioara de anchetate penală a magistratilor;
– nu e bine ca se da Procurorului General competenta de a superviza inxulparea magistraților de procurorul de caz, atat timp cât ministrul justiției are un cuvânt greu de spus în numirea PG;
– nu e bine ca se da CSM atribuția de a încuviința trimiterea în judecata a unui magistrat. O astfel de atribuție a existat pana în anul 2004, dar de atunci este consacrata independenta procurorului de caz.”

Propunerea Ministerului Justiției

Art. 4 – La art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:
“(4) Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(5) Trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

Ce prevede legislația în vigoare

Articolul 95 din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor

(1) Judecătorii și procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.

În expunerea de motive, Ministerul Justiției susține că ”mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv.”

Context

Ministerul Justiției a propus-o pentru funcția de șef al Parchetului General pe Gabriela Scutea, fost secretar de stat pe vremea când ministerul era condus de Florin Iordache.

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” îi solicită ministrului justiției, Cătălin Predoiu, să revină asupra nominalizării Gabrielei Scutea pentru funcția de șef al Parchetului General și a Oanei Schmidt Hăineală pentru funcția de adjunct la DIICOT pe motiv că au făcut parte din echipa de secretari de stat care au participat la elaborarea OUG 13, cu dedicație pentru Liviu Dragnea.

”Atitudinile adoptate în prezent de aceste persoane, de negare combinată cu sugerarea a unui pretins rol salvator ori cu exprimarea de regrete tardive, nu pot șterge faptul că, din motive de ele știute, au ales să fie loiale ministrului Justiției Florin Iordache, participând, cu expertiza lor, la demersul acestuia de înlăturare a răspunderii penale pentru o serie de oameni politici, în loc să refuze, prin demisie de onoare, să fie părtașe la o asemenea infamie și să se întoarcă la munca lor de procurori”, se arată în comunicat.

Gabriela Scutea, propunerea Ministrului Justiției la funcția de procuror general, a dezvăluit, vineri, într-un interviu pentru justnews.ro, detalii din culisele scrierii celebrei Ordonanțe 13 din 2017, prin care Florin Iordache, pe atunci ministru justiției în guvernul Grindeanu, a încercat să-l salveze pe Liviu Dragnea de justiție.

Scutea susține că în calitate de secretar de stat a susținut termenul de zece zile propus de Alina Barbu, expert în drept penal în cadrul Direcției Elaborare Acte Normative pentru intrarea în vigoare a ordonanței. Ea a mai afirmat că a susținut introducerea unui prag de 10 mii de euro peste care abuzul în serviciu să fie infracțiune. Acest prag nu l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea, deoarece prejudiciul în dosarul angajărilor fictive era de aproximativ 20 de mii de euro.

Sursa Foto: Colaj G4Media.ro/ Inquam Photos