Barajul Paltinu a revenit la o stare de funcționare normală din punct de vedere operațional. Nivelul de umplere depășește 53%, suficient pe termen mediu și lung – Apele Române

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Administrația Națională Apele Române a anunțat că, în urma intervențiilor tehnice realizate duminică, 28 decembrie, la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă din județul Prahova a revenit la o stare de normalitate operațională.

În cadrul acestei etape, au fost repornite, în condiții strict controlate, ambele hidroagregate de la joasă adâncime ale Hidroelectrica. Al doilea grup hidro a fost pus în funcțiune în jurul orei 10.00, cu un debit de aproximativ 2,5 mc/s, concomitent cu închiderea prizei de suprafață.

Evacuarea controlată a apei către lacul de acumulare Voila a fost inițiată numai după scăderea turbidității sub pragul de 700–800 NTU, după aproximativ 2–3 ore. Debitul a fost menținut constant, între 4 și 4,5 mc/s, până la refacerea rezervei din barajul Voila. Întregul proces s-a desfășurat pe parcursul a 10–12 ore, sub monitorizare permanentă, fără impact asupra alimentării cu apă a populației.

Nivelul de umplere al acumulării Paltinu

La ora 6.00, coeficientul de umplere al acumulării Paltinu era de 53,94%, ceea ce corespunde unui volum de 27,781 milioane de metri cubi de apă. Potrivit specialiștilor de la Apele Române, acest nivel este suficient pentru a asigura necesarul de apă brută pe termen mediu și lung pentru județul Prahova.

Autoritățile precizează că această etapă nu reprezintă finalul lucrărilor.

În perioada următoare, accentul va fi pus pe măsuri de prevenție, inclusiv creșterea capacităților de stocare, realizarea de rezervoare și bazine suplimentare, forarea de puțuri și modernizarea infrastructurii existente. Pe termen mediu, este avută în vedere o intervenție majoră la Barajul Paltinu, care va include repunerea în funcțiune a echipamentelor de golire de fund.

Criza de la Barajul Paltinu și intervențiile de urgență la Bazinul Voila

Situația de urgență de la Bazinul de Apă Curată (BAC) Voila, din județul Prahova, este direct legată de criza declanșată la Barajul Paltinu, care a lăsat fără apă potabilă peste 100.000 de persoane și a generat efecte în lanț asupra industriei și sectorului energetic.

În urma avariilor tehnice constatate la instalațiile de golire de fund ale barajului, Administrația Națională Apele Române a decis, în vara și toamna anului 2025, coborârea controlată a nivelului lacului pentru a permite intervenții de siguranță. Operațiunea a fost însă realizată fără pregătirea unor surse alternative majore de apă și fără constituirea unor rezerve tampon suficiente.

Coborârea nivelului apei a coincis cu episoade de ploi intense și coduri hidrologice portocalii, care au adus cantități mari de aluviuni în lac. Turbiditatea apei a crescut la valori extreme, făcând imposibilă tratarea acesteia în Stația de Tratare Voila. În consecință, alimentarea cu apă potabilă a fost sistată complet începând cu 28 noiembrie 2025 în mai multe localități din Prahova și Dâmbovița.

În acest context critic, BAC Voila – infrastructură strategică aflată în patrimoniul Apelor Române și exploatată de Exploatarea Sistemului Zonal Prahova – a devenit esențial pentru menținerea continuității alimentării cu apă. Bazinul funcționează ca rezervă și acumulare tampon, fiind utilizat în special atunci când apa din acumularea Paltinu este prea tulbure pentru a fi tratată.

La jumătatea lunii decembrie, autoritățile au constatat infiltrații pe aproximativ 3.000 de metri pătrați din suprafața BAC Voila, ceea ce a determinat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova să adopte o hotărâre de intervenție în regim de urgență. Lucrările includ etanșări, stabilizarea cuvetei și realizarea unui by-pass provizoriu al conductei de aducțiune, pentru a reduce riscul unei avarii majore.

Un eșec sistemic, potrivit experților

Auditul de performanță al Curtea de Conturi a României, publicat în 2024, a avertizat că sectorul apei din România suferă de un colaps instituțional: lipsa unui coordonator național, investiții incoerente, suprapuneri de programe și capacitate administrativă redusă. Criza de la Paltinu a confirmat aceste vulnerabilități.

Inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu, cu peste 20 de ani de experiență în SUA, a descris situația drept un „systemic failure”, subliniind că nu a fost vorba de un accident imprevizibil, ci de lipsa unor planuri integrate de management al riscurilor, a unei coordonări multi-instituționale și a unei monitorizări continue pe mai multe niveluri.

Impact extins: apă, industrie, energie

Criza de apă a avut efecte directe și asupra producției de energie. Centrala OMV Petrom de la Brazi, care asigură aproximativ 10% din producția națională de electricitate, a fost nevoită să oprească temporar turbine din cauza debitului insuficient de apă tehnologică, crescând importurile de energie și presiunea asupra pieței.

În acest context, intervențiile de urgență de la BAC Voila sunt considerate o măsură de avarie, menită să limiteze riscurile imediate. Specialiștii avertizează însă că, fără o reformă structurală profundă a sectorului apei – cu strategie națională, coordonare clară și investiții prioritizate – situații similare pot reapărea, inclusiv la alte baraje majore din România.