„Systemic failure” la Barajul Paltinu: Inginer hidrotehnist cu 20 de ani experiență în SUA explică pentru G4Media de ce avaria nu putea lua prin surprindere instituțiile din România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un eșec sistemic, nu o simplă eroare tehnică. Așa descrie inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu, cu peste 20 de ani de experiență în gestionarea resurselor de apă și a lacurilor de acumulare în California, situația de la Barajul Paltinu, într-o declarație în exclusivitate pentru G4Media. Specialistul spune că un astfel de incident este „aproape imposibil” într-un sistem funcțional, din cauza procedurilor stricte, a monitorizării în timp real, a obligativității planurilor de risc integrate și a unei echipe multi-instituționale strâns coordonate.

„Este neverosimil. Nu există scenariul în care toate instituțiile sunt luate prin surprindere”

„Aproape imposibil să existe surprize la baraje majore, iar în caz de situație excepțională se trece imediat la planul de răspuns, conform scenariilor anticipate în prealabil prin planul de management al riscurilor”.

Rădulescu afirmă că, în practica internațională, un baraj de dimensiunea Paltinu implică monitorizare continuă și supervizare multi-nivel.

„La lucrări de asemenea anvergură, în SUA există simultan inspectori de la nivel local, regional și central, în contact permanent cu contractorii. Dacă apare o problemă, se intervine imediat. Este aproape imposibil să existe surprize la baraje majore.”

El spune că declarațiile instituțiilor românești par incompatibile cu modul în care ar trebui să funcționeze un sistem matur de gestionare a apei.

„Unde era supravegherea? Cum e posibil ca niciun nivel al instituțiilor să nu vadă riscul?”

Inginerul ridică întrebări precum:

unde erau inspectorii locali ai barajului, care monitorizează zilnic lucrările, unde era nivelul regional, cu responsabilitate directă în verificarea tehnică?

unde era nivelul central, care are obligația de a coordona operațiunile sensibile?

de ce nu există transparență asupra documentației tehnice, cum ar fi avizele de gospodărire a apelor care în SUA se află publicate online?

„Nu se leagă. Vorbim de un baraj mare, nu de o lucrare minoră. În mod normal, există planuri, echipe, proceduri. Faptul că totul pare să fi picat simultan arată nu o eroare individuală, ci un eșec sistemic”, spune Rădulescu.

„Există planuri de risc. Nu inventezi soluții când apare problema”

În Statele Unite, explică el, fiecare baraj are obligativitatea unui plan de management al riscurilor, cu scenarii detaliate pentru orice situație de la revizii tehnice, goliri controlate la avarii la vane, viituri, turbiditate extremă, pierderea sursei de apă potabilă, proceduri de intervenție în lanț.

„Nimeni nu stă să inventeze soluții sub presiune. Totul este pregătit: dacă apare situația X, se activează procedura Y. Este ca în armată. Nu există improvizație.”

Inginerul subliniază că un baraj mare precum Paltinu are un regim tehnic care nu permite surprize:

„Faptul că toți au fost luați prin surprindere arată un eșec instituțional, nu o problemă punctuală”

„În SUA, transparența e totală. Oricine poate vedea online avize, rapoarte, date tehnice.”

„În România, lipsa accesului la documente e primul semn că sistemul e vulnerabil.”

Rădulescu evită să acuze explicit „diletantismul”, dar pune în discuție incompatibilitatea dintre standardele internaționale și ceea ce s-a întâmplat la Paltinu.

„Eu am lucrat într-un sistem în care apa este tratată ca aurul. Aici, felul în care au fost pregătite lucrările, supravegheate, comunicate riscurile… nu reflectă nici pe departe bune practici. Este greu de crezut că profesioniștii implicați nu înțelegeau consecințele.”

„Criza de apă are consecințe grave asupra siguranței publice”

Inginerul spune că, în SUA, poluarea unui râu sau pierderea temporară a unei surse de apă este tratată ca un incident de securitate publică. „Să lași un râu poluat sau o populație fără apă are consecințe grave asupra siguranței publice. Apa este infrastructură critică.”

Concluzia expertului: un „systemic failure” în administrarea barajelor și resurselor de apă.

„Nu e vina unei persoane. Nu e o eroare punctuală. Este o problemă a întregului sistem de monitorizare, control și comunicare. Asta este definiția unui systemic failure.”

Inginerul menționează că România trebuie să fie aliniată la legislația europeană și să aibă reguli de transparență similare celor aplicate în statele OCDE, în lipsa lor situații similare pot apărea oriunde în România.

„Dacă nu au intervenit la timp aici, avem motive serioase să ne întrebăm dacă sistemul poate reacționa rapid în altă parte.”

„Fundamentală este ideea de prevenție, nu să fii reactiv la situații excepționale, dar care la rândul lor ar trebui să fie anticipate și cu activități de reacție bine stabilite. De asemenea, colaborarea și coordonarea instituțională strânsă sunt obligatorii”

Pe același subiect:

• Nicușor Dan, despre situația de la barajul Paltinu: „În opinia mea, vinovăția este la Apele Române”
• Operatorul local și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița au ascuns de luni de zile informații legate de posibile probleme la barajul Paltinu, afirmă ministrul Mediului / Diana Buzoianu vorbește de „căpușare” și acuză PSD că a numit pe criterii politice oameni la nivel local
• EXCLUSIV Operatorul apă din Prahova, sursă de sinecuri pentru PNL, PSD și UDMR / Cum s-au cheltuit discreționar banii societății deținute de Apele Române / Salariul directorului general este de 34.149 lei brut
• Prefectul de Prahova, despre criza apei: Cei de la Apele Române mi-au spus că oamenii riscă să rămână fără apă şi barajul e în pericol dacă nu se execută aceste lucrări, nu că rămân fără apă dacă se reduce nivelul apei în lac
• Cine conduce acum Administrația „Apele Române”, instituție considerată responsabilă de președintele Nicușor Dan de lăsarea fără apă potabilă a 100.000 de români / Ministra Mediului a reușit să schimbe vechea conducere după numeroase scandaluri în care aceasta fusese implicată

Foto: Dan Rădulescu, inginer hidrotehnist / Sursa: Infoclima.ro

Inginer hidrotehnist, consultant independent în domeniul protecției mediului. El oferă consultanță cu privire la o gamă largă de probleme de protecție a mediului care implică subiecte legate de calitatea apei, dezvoltare durabilă, respectarea reglementărilor de mediu, managementul bazinelor hidrografice. A lucrat peste douăzeci de ani ca inginer de control al resurselor de apă, până la nivel de senior, pentru Agenția Protecției Mediului din California (CalEPA), în cadrul Comisiilor Regionale de Control al Calității Apei (RWQCBs), în programele de avizare, urmărire și penalizare pentru stațiile de tratare a apelor uzate și programe municipale, industriale și de construcții pentru managementul apelor pluviale deversate. Este Professional Engineer cu parafă în California (PE C 63083) și Profesionist Certificat în Calitatea Apelor Pluviale (CPSWQ 287) și deține o licență în Drept cu specializarea Tehnologie de la Concord Law School at Purdue University Global.