Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Un eșec sistemic, nu o simplă eroare tehnică. Așa descrie inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu, cu peste 20 de ani de experiență în gestionarea resurselor de apă și a lacurilor de acumulare în California, situația de la Barajul Paltinu, într-o declarație în exclusivitate pentru G4Media. Specialistul spune că un astfel de incident este „aproape imposibil” într-un sistem funcțional, din cauza procedurilor stricte, a monitorizării în timp real, a obligativității planurilor de risc integrate și a unei echipe multi-instituționale strâns coordonate.
„Este neverosimil. Nu există scenariul în care toate instituțiile sunt luate prin surprindere”
„Aproape imposibil să existe surprize la baraje majore, iar în caz de situație excepțională se trece imediat la planul de răspuns, conform scenariilor anticipate în prealabil prin planul de management al riscurilor”.
Rădulescu afirmă că, în practica internațională, un baraj de dimensiunea Paltinu implică monitorizare continuă și supervizare multi-nivel.
„La lucrări de asemenea anvergură, în SUA există simultan inspectori de la nivel local, regional și central, în contact permanent cu contractorii. Dacă apare o problemă, se intervine imediat. Este aproape imposibil să existe surprize la baraje majore.”
El spune că declarațiile instituțiilor românești par incompatibile cu modul în care ar trebui să funcționeze un sistem matur de gestionare a apei.
„Unde era supravegherea? Cum e posibil ca niciun nivel al instituțiilor să nu vadă riscul?”
Inginerul ridică întrebări precum:
unde erau inspectorii locali ai barajului, care monitorizează zilnic lucrările, unde era nivelul regional, cu responsabilitate directă în verificarea tehnică?
unde era nivelul central, care are obligația de a coordona operațiunile sensibile?
de ce nu există transparență asupra documentației tehnice, cum ar fi avizele de gospodărire a apelor care în SUA se află publicate online?
„Nu se leagă. Vorbim de un baraj mare, nu de o lucrare minoră. În mod normal, există planuri, echipe, proceduri. Faptul că totul pare să fi picat simultan arată nu o eroare individuală, ci un eșec sistemic”, spune Rădulescu.
În Statele Unite, explică el, fiecare baraj are obligativitatea unui plan de management al riscurilor, cu scenarii detaliate pentru orice situație de la revizii tehnice, goliri controlate la avarii la vane, viituri, turbiditate extremă, pierderea sursei de apă potabilă, proceduri de intervenție în lanț.
„Nimeni nu stă să inventeze soluții sub presiune. Totul este pregătit: dacă apare situația X, se activează procedura Y. Este ca în armată. Nu există improvizație.”
Inginerul subliniază că un baraj mare precum Paltinu are un regim tehnic care nu permite surprize:
„Faptul că toți au fost luați prin surprindere arată un eșec instituțional, nu o problemă punctuală”
„În SUA, transparența e totală. Oricine poate vedea online avize, rapoarte, date tehnice.”
„În România, lipsa accesului la documente e primul semn că sistemul e vulnerabil.”
Rădulescu evită să acuze explicit „diletantismul”, dar pune în discuție incompatibilitatea dintre standardele internaționale și ceea ce s-a întâmplat la Paltinu.
„Eu am lucrat într-un sistem în care apa este tratată ca aurul. Aici, felul în care au fost pregătite lucrările, supravegheate, comunicate riscurile… nu reflectă nici pe departe bune practici. Este greu de crezut că profesioniștii implicați nu înțelegeau consecințele.”
Inginerul spune că, în SUA, poluarea unui râu sau pierderea temporară a unei surse de apă este tratată ca un incident de securitate publică. „Să lași un râu poluat sau o populație fără apă are consecințe grave asupra siguranței publice. Apa este infrastructură critică.”
Concluzia expertului: un „systemic failure” în administrarea barajelor și resurselor de apă.
„Nu e vina unei persoane. Nu e o eroare punctuală. Este o problemă a întregului sistem de monitorizare, control și comunicare. Asta este definiția unui systemic failure.”
Inginerul menționează că România trebuie să fie aliniată la legislația europeană și să aibă reguli de transparență similare celor aplicate în statele OCDE, în lipsa lor situații similare pot apărea oriunde în România.
„Dacă nu au intervenit la timp aici, avem motive serioase să ne întrebăm dacă sistemul poate reacționa rapid în altă parte.”
„Fundamentală este ideea de prevenție, nu să fii reactiv la situații excepționale, dar care la rândul lor ar trebui să fie anticipate și cu activități de reacție bine stabilite. De asemenea, colaborarea și coordonarea instituțională strânsă sunt obligatorii”
Pe același subiect:

Foto: Dan Rădulescu, inginer hidrotehnist / Sursa: Infoclima.ro
Inginer hidrotehnist, consultant independent în domeniul protecției mediului. El oferă consultanță cu privire la o gamă largă de probleme de protecție a mediului care implică subiecte legate de calitatea apei, dezvoltare durabilă, respectarea reglementărilor de mediu, managementul bazinelor hidrografice. A lucrat peste douăzeci de ani ca inginer de control al resurselor de apă, până la nivel de senior, pentru Agenția Protecției Mediului din California (CalEPA), în cadrul Comisiilor Regionale de Control al Calității Apei (RWQCBs), în programele de avizare, urmărire și penalizare pentru stațiile de tratare a apelor uzate și programe municipale, industriale și de construcții pentru managementul apelor pluviale deversate. Este Professional Engineer cu parafă în California (PE C 63083) și Profesionist Certificat în Calitatea Apelor Pluviale (CPSWQ 287) și deține o licență în Drept cu specializarea Tehnologie de la Concord Law School at Purdue University Global.
Domnul Radulescu face greseala, de inteles de altfel, sa creada ca la Apele Romane lucreaza profesionisti, cand de fapt acolo lucreaza coafeze si cativa soferi.
In România avem un profesionist ,Este taticul Situațiilor de Urgenta , este un Guru al neprevazutului . Este cel mai de temut om al friciilor. Nimic nu mișcă in tara asta fara știrea lui. Ori este bolnav, ori este bolnav. Ca nu a spus nici un comunicat. A salvat vieți cu miile in toate colturile lumii. Mai putin la noi in tara . Încă lucrează la masterplanul de a cumpăra 1 milion de ambulante . Ca România este o țară bolnava tau de tot. Vrem sa creștem varsta de pensionare . Dar U.pu rile sunt pline de persoane pana in 60 de ani. Halal tara si masterului
🤫🤫🤫
cel mai bun comentariu pe care l-am citit zilele astea
Consiliile companiilor sunt politizate de oameni care NU au făcut școală sau au făcut altceva față de ce sunt puși în consili. Sunt mulți să ajungă la cât mai multe partide. Au atestate dar atât nu și o profesie pe care să o profeseze.
Mulți și au avansat șoferii. Alții coafeze,știriste,etc. S au umflat barajele de inculți și au dat peste
asta denota lipsa scolii,implicarea politicului,las’ ca merge si asa
cine sa formeze specialisti cind unii ,,formatori” sunt plagiatori si atit,una peste alta,cine raspunde?
@alecs… Nicio legătură cu subiectul de față.
Domnule Inginer, ati vazut articolul ala cu donsoara PNL care se angaja ca-consilier (sau asa ceva) la apele romane si nu stia care-i malu stang / malu drept al raului?
Ce tot vorbiti despre competenta?
Astia sunt acolo doar ca sa incaseze sinecuri si sa aprobe amplasarea de balastiere care surpa maluri si distrug poduri.
Nu exista o justitie adevarata care sa-i traga la raspundere cu ani grei de puscarie pe acesti incapabili, care se instaleaza in posturi bine platite, fara sa aiba habar despre ce catastrofe pot produce fie si doar din ignoranta.
Nu s-ar mai inghesui asa la posturi de asemenea greutate, daca ar fi constienti de pretul pe care l-ar avea de platit.
Ne face si pe noi, aia mai traiti prin „iepoca de aur” sa-l regretam pe Ceasca. Ala ar fi impuscat cativa pentru asemenea catastrofa care nu-i deloc naturala
Prin anii 90 se discuta de vechea meteahnă a comuniștilor de a promova de regulă numai membri de partid și că a venit noua orânduire care va pune pe fiecare om la locul său, în funcție de pregătire și capacități, nu pentru fidelitate față de gruparea politică. Vorbe și se pare că libertatea nu e de noi. Am vîrsta și experiența pentru a înțelege că da, e adevărat că se promovau membri PCR dar…aici putem sta de vorbă. Printre milioanele de „comuniști” erau mii și mii de specialiști șinu ajungea cineva pe vreo funcție pentru care nu era pregătit. Era și membru PCR dar asta pentru a fi mai responsabil pentru că în organizația din care făcea parte era obligat să dea socoteală și nu mai vorbim de aplicarea dură a unor legi care astăzi sunt de neimaginat. Uite că traiul bun, mimarea democrației și a „metodelor moderne de conducere” ne duc la dezastru. Se merge după vechiul principiudespre care am aflat citid despre viața lui Ivan cel Groaznic: orice șef își promovează subalterni docili și mai proști ca el. Uite așa, din prost în mai prost am ajuns la coafeze șefe la baraj.
Cel putin din anii 70-80 treaba cu promovatul exclusiv al membrilor PCR functiona un pic altfel decat credeti dvs.
Daca era unul bun, care voia si putea sa promoveze, stia clar – de altfel, i se si spunea deschis din capul locului – ca trebuie sa devina membru de partid. Cei mai multi acceptau, mai ales ca zisa calitate de membru PCR devenise oricum o formalitate, nu mai insemna practic nimic (decat ca mai pierdeai niste ore din viata motzaind pe la diverse sedinte, invatamant politico-ideologic si alte prostii de-astea).
Dar sa nu cosmetizam realitatea acelor ani – pe langa aceasta categorie, de oameni realmente buni care acceptau sa devina membri PCR ca sa poata avansa in cariera, erau si numerosi apparatciki, ajunsi la varf ca si acum – prin sistemul Pile, Cunostinte si Relatii, sau chiar pe cale ereditara 🙂
Diferenta, in opinia mea (subiectiva, desigur, ca atare posibil gresita), n-o facea sistemul de promovare – la fel de corupt si stramb atunci ca si acum – ci calitatea intrinseca a resursei umane. Care, mai ales in domeniul tehnico-ingineresc de care vorbim aici, era net superioara in anii 70-80 fata de cea din anii 2000 si dupa.
Incercati sa va imaginati ce ar insemna un razboi la noi. Nici macar nu stim exact unde sunt adaposturile si daca sunt functionale. Ce sa mai vorbim de potentiale dezastre, daca ai ramane fara apa sau s ar distruge un baraj.
Sistuatia sistemica ce ne distruge societatea si speranta intr un viitor mai bun, este promovarea in institutii de stat, pe criterii politice si nu de competențe profesionale. Indiferent in ce domeniu. Daca accesul la astfel de functii , ca sunt de conducere, ca sunt de executie, nu se va corecta si nu se vor stabili criterii profesionale si de pedepsire a incompetenței, nimic nu se va rezolva. Iar sistemul de justitie s a pliat pe apararea si dezincriminarea incompetentei si a rezultatelor ei.
O alta veriga in acest ansamblu dezastruos sunt asa zisele facultati acreditate, fabricante de diplome. Si cam stim toti care sunt.
@munteanu
In completare la comentariul @prostul satului:
Grangurii regimului comunist erau toți conștienți si grijulii că oricând pot fi zburați și își pot pierde cel puțin pentru o vreme privilegiile care-i poziționau mult peste muritorii de rând (dacă nu, și mai rău în caz de catastrofe de genul ăsta). Așa că mai țineau pe-aproape niște specialiști care oricum nu aveau altundeva cum să-și pună in valoare expertiza.
Acum nu le mai pasă, în democrația lor justiția e o glumă, cât despre promovarea unor experți – asta ar fi pericolul maxim pentru că le-ar pune in lumină impostura. Așa că toate posturile sunt ocupate doar de ei, și in exces.
Cei care au proiectat Statia de Tratare au gândit ca aceasta să funcționeze în ori situație, motiv pentru care au gândit și s-au realizat un sistem de retenție de rezervă aval de lacul acumulare de unde să se poată preleva apă pentru tratare în caz de nevoie iar riscurile sunt gândite și asigurate din proiectare.
Doar că la un moment dat director la ESZ Prahova ajunge un economist pe nume Relu Adam care până atunci condusese resursele umane și în loc să aloce fonduri pentru acea capacitate de stocare de rezervă, acel BAC, omul decide că e mai important să cumpere un hotel să îl transforme în sediu și să mute sediul central din clădirea deținută de Apele Române acționarul unic al ESZ. Asta trebuie să știe toți cei ce suferă azi dar și organele de control.