Auditul Curții de Conturi care arăta încă din 2024 ce schimbări sunt urgente în sectorul de apă și canalizare, confirmat de criza de la Paltinu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România rămâne, în anul 2023, țara cu cel mai redus acces la apă și canalizare din Uniunea Europeană, deși a beneficiat de miliarde de euro în finanțări europene și programe naționale. Un amplu audit de performanță realizat de Curtea de Conturi pe o perioadă de 5-10 ani și publicat în 2024 arată lucruri care au devenit și mai critice în contextul avariei de la Barajul Paltinu și oprirea apei pentru 100.000 de oameni.

Raportul indică un sector fără focus, responsabilități fragmentate, lipsa unui coordonator, lipsa unei viziuni strategice integrate, investiții neunitare, capacitate administrativă redusă, întârzieri cronice în implementarea proiectelor și inegalități dramatice între mediul urban și mediul rural.

Raportul — rezultat al unei misiuni derulate în 2022–2023 — analizează accesul populației la serviciile de apă și canalizare, eficiența investițiilor și modul de funcționare al sectorului. Concluziile arătau încă din 2024 că, fără o reformă structurală urgentă, România riscă sancțiuni uriașe din partea Comisiei Europene și perpetuarea unor forme severe de dezechilibre în furnizarea de servicii de înalt standard către populație și entitățile economice.

Un sector fără focus: responsabilități fragmentate, lipsa unui coordonator și absența unei strategii naționale

Una dintre cele mai importante concluzii ale auditului este fragmentarea instituțională. Sectorul apei este gestionat de multe entități:

Ministerul Mediului
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Ministerul Dezvoltării
Ministerul Agriculturii
ANRSC, autoritate în subordinea Guvernului, instituția care se asigură că operatorii de utilități (Apa Nova, companii municipale, operatori regionali, firme de salubritate etc.) funcționează legal
DSP-uri
Autorități locale și operatori regionali

FOTO: extras din Raportul Curții de conturi intitulat „Politici publice în domeniul serviciului public de apă și canalizare.
Echitate vs. disparitate privind accesul populației la aceste servicii” – 2024

Dar niciuna dintre instituții nu are rolul clar de coordonator național. Curtea constată expressis verbis că „Nu există un lider coordonator al domeniului. Politicile publice nu au ținte și indicatori bine definiți și sunt monitorizate superficial fără a fi evaluate”

Există un Grup de Lucru Interministerial, dar acesta nu a reușit să finalizeze o strategie integrată a sectorului. Consecințele sunt investiții incoerente, suprapuneri de programe, fonduri ineficient folosite și proiecte întârziate ani de zile.

Investițiile: între risipă, întârzieri și lipsă de prioritizare. Zeci de miliarde, rezultate modeste

Auditul arată că politica investițională a Guvernului a fost „neunitară și inconsecventă”. Printre problemele identificate:

1. Suprapuneri și paralelisme între programe

Proiectele s-au împărțit fără nici o strategie bine definită între:

PNDL
Anghel Saligny
Programul național de apă-canalizare
POIM
PNRR
Investiții județene sau locale

Acum, ele se află sub incidența Administrației Fondului de Mediu. Fiecare cu criterii diferite, fără corelare strategică, pare mai degrabă o practică aleatorie, confuză, incoerentă și contra-productivă.

2. Preferința autorităților pentru bani naționali, nu europeni

Fondurile naționale au fost preferate celor europene pentru că procedurile sunt mai permisive, ceea ce a redus absorbția de fonduri europene.

Proiecte întârziate, nefinalizate, supraevaluări, lucrări nefuncționale și probleme tehnice sunt menționate în raport drept cauze majore.

3. Estimare alarmantă: România ar avea nevoie de 30 de ani pentru a se conforma cerințelor UE, iar o dată cu adoptarea directivei revizuite privind epurarea apelor uzate urbane, lucrurile devin și mai critice.

Țintele pentru 2015 și 2018 au fost ratate, iar actuala viteză de implementare ar duce la conformare completă abia în jurul anului 2050.

Sectorul operării: sute de operatori mici, fărâmițare, lipsă de autorizații și pierderi semnificative de apă

Unul dintre cele mai grave capitole ale raportului este că România are peste 900 de operatori, iar 70% nu sunt licențiați.

Peste 700 de UAT-uri operau fără autorizație sanitară.

În plus, există pierderi semnificative de apă: pierderile la operatorii regionali sunt, în medie, de aprox. 50%, pierderi și mai mari la operatorii locali mici.

Calitatea apei este afectată în numeroase județe, iar cetățenii reclamă constant turbiditate, întreruperi, presiune scăzută și tarife ridicate.

Raportul pornește de la o realitate dură: 1 din 4 români nu are încă acces la sistemul public de apă, iar aproximativ 40% din populație nu este încă racordată la canalizare. Situația este mult mai gravă în rural, unde datele din 2022 indică:

59% dintre locuitori nu au încă apă curentă;

84% nu sunt încă conectați la rețelele de canalizare.

Deși România a înregistrat progrese după aderarea la UE, rămâne ultimul stat european la toți indicatorii majori ai accesului la apă și canalizare. Media UE depășește 94% conectare la apă și 81% la canalizare, în timp ce România este mult sub aceste valori, deși și-a asumat atingerea obiectivelor prin Tratatul de Aderare la UE.

Lipsa accesului la utilități afectează grav și condițiile de locuire: în 2020, 21% dintre români nu aveau baie sau toaletă în casă, proporția urcând la 57% în rândul populației aflate în risc de sărăcie.

Curtea de Conturi avertizează că aceste date reprezintă forme severe de lipsuri materiale, care perpetuează ciclul sărăciei și limitează dezvoltarea locală.

Recomandările Curții de Conturi: reformă structurală profundă

1. Desemnarea unui coordonator național al sectorului

SGG, ANRSC sau o nouă structură cu rol de leadership strategic: „Recomandăm desemnarea unui lider instituțional (SGG, ANRSC sau o altă structură guvernamentală), monitorizarea periodică a progreselor și evaluarea rezultatelor”

2. O strategie integrată cu obiective și indicatori clari

O foaie de parcurs realistă pentru extinderea serviciilor.

3. Reformarea finanțărilor

criterii uniforme, transparente,

prioritizare după nevoi reale,

monitorizare ex-ante și ex-post,

evitare suprapuneri.

4. Reorganizarea operatorilor de apă

absorbirea operatorilor mici în operatori regionali,

licențiere obligatorie,

sancțiuni ferme pentru lipsa conformării.

5. Creșterea capacității instituționale

DSP, ANRSC, operatori regionali, UAT-uri — toate au nevoie de personal, bugete și instrumente de control mai solide.

6. Sprijin pentru gospodăriile vulnerabile

Pentru conectare la apă, canalizare, modernizarea instalațiilor și conformare sanitară.

Un alt element de îngrijorare îl reprezintă deficitul de specialiști și personal calificat în sector. De asemenea, se conturează și o acutizare a acestei lipse prin faptul că mediul academic și celelalte nivele educaționale și profesionale produc tot mai puțini absolvenți specializați pe domeniu care să înlocuiască pe cei care ies la pensie sau preferă să migreze către alte sectoare profesionale.

Note pozitive: există și puncte de progres

Raportul nu se limitează la critici și notează câteva evoluții. Grupul de lucru interministerial a contribuit la un plan accelerat de conformare cu directivele UE, dar între timp a fost desființat. PNRR este văzut ca un exemplu de bună practică datorită indicatorilor clari și termenelor stricte.

Unele județe și operatori regionali au făcut progrese semnificative în extinderea rețelelor.

Totuși, Curtea subliniază că aceste realizări sunt insuficiente pentru a recupera decalajele mari față de standardele UE asumate de România, și cuprinde o serie de recomandări constructive, demne de urmat. Un alt element care se adaugă necesității abordării unei strategii unitare și coordonate la nivel național, de accelerare a efortului de aliniere la standardele UE, o reprezintă și ambiția de a accede la OCDE, o altă organizație cu standarde ridicate de performanță, aliniate cu cele ale UE.

Într-o analiză pentru G4Media hidrotehnistul Dan Rădulescu, cu 20 de experiență în SUA, declara în primele zile ale crizei generate de avaria de la Barajul Paltinu că situația indică un eșec instituțional,  „systemic failure” cum numea el. De asemenea, și hidrologul Daniel Diaconu din mediul academic menționa lipsa unei strategii naționale pentru protejarea surselor de apă.

Surse de informații: Raportul Curții de Conturi, București, 2024 / Comunicare Curtea de Conturi –

Audit al performanței: Serviciul public de apă și canalizare din România are nevoie de un coordonator strategic și de o politică investițională coerentă pentru a recupera decalajele față de țările UE.