Au mai rămas patru luni până la divorțul Marii Britanii de Uniunea Europeană. Ce se va întâmpla până atunci

Miercuri, 14 noiembrie, Cabinetul de la Londra condus de Theresa May a aprobat proiectul de Acord privind Brexit-ul, care urmează să reglementeze despărțirea Marii Britanii de Uniunea Europeană. Stufos, de aproape 600 de pagini, Acordul atinge patru puncte importante ale relației dintre guvernul de la Londra și Comunitatea Europeană: uniunea vamală și piața comună internă, viitorul cetățenilor Uniunii Europene în Marea Britanie și a cetățenilor britanici în Europa, obligațiile financiare care revin Marii Britanii și granița dintre Irlanda (stat independent, membru al UE) și Irlanda de Nord (teritoriu britanic).

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

Acordul Brexit instituie o perioadă de tranziție de aproape doi ani, de la 29 martie 2019, data la care Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană, până la finalul anului 2020. În această perioadă, care poate fi prelungită practic nelimitat, totul va rămâne neschimbat, cu o singură excepție: Marea Britanie va fi nevoită să accepte toate normele și reglementările Uniunii Europene, fără a avea însă drept de co-decizie. Cu alte cuvinte, dreptul de vot al Marii Britanii în structurile de decizie ale UE va fi suspendat începând din primăvara anului viitor.

Conform Acordului acceptat de guvernul conservator condus de Theresa May, Marea Britanie se obligă să plătească Uniunii Europene, până în 2020, nu mai puțin de 39 de miliarde de lire, așa cum s-a angajat în 2014, cu doi ani înaintea referendumului pentru Brexit. Statutul cetățenilor Uniunii Europene care locuiesc în acest moment pe teritoriul Marii Britanii – aproximativ 3 milioane – va rămâne neschimbat. La fel și în cazul celor un milion de cetățeni britanici care se află în Europa. Nici pe viitor libera circulație a cetățenilor UE în Marea Britanie nu se va modifica radical: vor putea circula liber în Regatul Unit, iar după cinci ani consecutivi de muncă vor primi dreptul de ședere permanentă.

În timpul fazei de tranziție (martie 2019 – decembrie 2020), Marea Britanie va continua să aparțină uniunii vamale europene și pieței comune interne. Acest lucru o va obliga să respecte legislația europeană – profund contestată de susținătorii Brexit – și să se conformeze regulilor comunitare. La finalul perioadei de tranziție, statutul Marii Britanii poate fi prelungit în aceleași condiții sau renegociat. La ora actuală există câteva țări care, deși nu sunt membre ale Uniunii Europene, au un statut special, printre care Elveția, Norvegia sau Canada.

Un punct sensibil al negocierii dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie îl reprezintă granița dintre Irlanda (stat independent, membru al UE) și Irlanda de Nord (teritoriu britanic). La ora actuală, această graniță este inexistentă, dar ea ar putea fi reintrodusă dacă Marea Britanie părăsește uniunea vamală. Granița între Irlanda și Irlanda de Nord a devenit liberă în 1999, în urma Acordului din Vinerea Bună (GFA), care a pus punct conflictului dintre cele două Irlande. Reintroducerea graniței, în cazul în care acordul stabilit pentru faza de tranziție nu va fi prelungit, ar putea readuce cu sine tensiunile de curând aplanate dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord.

Theresa May și-a convins cu greu colegii din Cabinet să voteze proiectul de Acord pentru Brexit. Doi dintre miniștrii săi, printre care chiar ministrul pentru Brexit, Dominic Raab, și Esther McVey, ministrul Muncii, au demisionat la scurt timp după ce May s-a adresat Cabinetului. Pentru a fi pus în aplicare, Acordul Brexit trebuie să mai treacă prin două probe. Prima va fi pe 25 noiembrie, la Summitul extraordinar al UE, când celelalte 27 de state membre sunt chemate să-și dea încuviințarea. A doua probă, ultima și, afirmă comentatorii, cea mai dificilă, va fi la începutul lunii decembrie, când Camera Comunelor din Parlamentul britanic urmează să voteze Acordul.

Cu toate că Partidul Conservator al Theresei May are 320 din cei 316 parlamentari necesari pentru a forma majoritatea, nu este sigur că Acordul va trece. Analiștii spun că May se poate baza pe 240 de parlamentari. Votul celorlalți 80, dintre care cei mai mulți susțin un „Brexit dur”, fără reglementări, nu este sigur. Nici cei 11 parlamentari anti-Brexit din partidul conservator nu par mulțumiți de Proiectul de Acord. Aceștia susțin că, în urma Acordului, Uniunea Europeană oferă prea puține avantaje Marii Britanii.

May va căuta, cel mai probabil, susținerea Partidului Unionist Democratic Irlandez (IDU) și cel al Partidului Național Scoțian. Conform analiștilor politici, IDU își va oferi votul numai dacă Acordul va garanta că granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord va rămâne nemodificată. În Acord însă, garanția cerută de partidul irlandez nu apare specificată. Pe de altă parte, partidul conservator scoțian a cerut într-o scrisoare trimisă Theresei May cu câteva zile înainte ca Acordul să fie votat de Cabinet, ca accesul pescarilor europeni în apele britanice să fie restricționat. Dacă cererea scoțienilor va fi negociată, aceștia ar putea vota la începutul lunii decembrie documentul.

În cazul în care Acordul Brexit nu va trece de Camera Comunelor, va trebui să ne așteptăm la un „Brexit dur”, anunță specialiștii. În cele patru luni care au mai rămas la dispoziției Marii Britanii pentru a-și aranja plecarea din UE, o nouă negociere nu ar mai fi posibilă. Timpul ar fi prea scurt, astfel că la 29 martie 2019, Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană fără niciun acord și fără nicio reglementare. În acest caz, toate părțile ar avea de suferit, fără ca repercusiunile să poată fi acum măcar aproximate. Probabil și laburiștii vor ține cont de situația specială în care se află Marea Britanie și nu vor risca să se ajungă la un „Brexit dur”.

Indiferent de evoluția Brexit-ului din perioada următoare, nici Marea Britanie și nici Uniunea Europeană nu au motive de sărbătoare. Eșecul va fi înregistrat în aceeași măsură de ambele tabere. Precedentul creat de Marea Britanie va oferi celorlalte state membre un motiv suficient pentru a presa Uniunea Europeană. Ori de câte ori unul din statele membre va fi sancționat de instituțiile europene pentru derapajele sale, acesta va putea amenința cu ieșirea din Uniune. Chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla neapărat, forța de negociere a statelor „problemă” va crește. Nimeni de la Bruxelles nu va vrea să își mai asume costurile unui nou exit. Un nou exit poate pava calea către erodarea acută a Uniunii Europene, începută deja odată cu ieșirea Marii Britanii din acquis-ul comunitar.

Surse: Deutsche Welle, BBC, The Guardian, The Independent, The Economist, Politico.

Sursă foto: Pexels

8 comentarii

emil

18.11.2018 la ora 1:10 pm

Prima data cand Germania primeste despagubiri de razboi.
2087

18.11.2018 la ora 2:36 pm

Daca UK vrea sa-si sinucida economia, cine sunt eu sa ma cert cu ei?

Sigur, pierdem un aliat impotriva Rusiei, dar daca poporul vrea sa-si faca praf economia, n-am ce sa-i fac. Poate vor sa redescopere saracia, poate sunt cu totii buddhisti acum si bunurile materiale nu-i mai atrag.

Desi majoritatea nu mai e pentru Brexit, lucru ignorat de pamatuful Theresa May.
- Ronald
  
  19.11.2018 la ora 1:51 pm
  
  Chiar nu mai era nevoie de inc-o dovada ca popou’ rumunc este „decat” ignorant (condescendent spus)… deoarece, nativ, nu poate mai mult. Aleluia!
Dr

18.11.2018 la ora 2:37 pm

Acesta este primul război castigat de Germania,l-au câștigat cu pixul
Gabriela Constantinescu

18.11.2018 la ora 8:54 pm

Sunt posibile oricare dintre cele trei variante : acord, fara acord sau no brexit, din cate citeam. Cucoana asta, insa, vrea cu tot dinadinsul brexit, de-asta s-a si zbatut sa ajunga prim-ministru, ca sa fie ea sigura ca se face totul ca Anglia sa paraseasca UE. Are ea mari polite de platit UE, inca de pe cand era ministru de interne, si-avea mari batai de cap cu emigrantii repartizati pe lista din totalul de emigranti intrati in UE. Angliei oricum i-au fost alocati mult mai putini emigranti decat celorlalte state din UE, nici vorba sa aiba probleme serioase ca Grecia, Italia, Germania, dar tot s-a ofuscat. Faza e ca Anglia a ajuns sa fie invadata de negri, musulmani, turci si tot ce mai vrei, insa intrati pe bune, inainte de „90, ca refugiati, la fel cum se umplea si Germania de turci, arabi, ca parte marsava a planului Marshall. In timp ce nimeni din est nu era primit ca refugiat politic, toti turcii, arabii, africanii erau primiti, de-a ajuns Londra sa nu mai fie a englezilor-englezi sau Berlinul, al nemtilor-nemti. Parsivi americanii!
Englezii nu mai vor acum brexit, insa din moment ce guvernarea a venit la putere pe linia asta, sa dea inapoi ar insemna ca nu si-au indeplinit obiectivul asumat, si-ar trebui sa demisioneze. Per ansamblu, Anglia oricum avea o pozitie privilegiata in UE – nu adoptasera euro, centrul financiar din Londra aproape facea concurenta UE, numar mic de emigranti acceptat, si tot s-a suparat, domne. Aici sunt amestecati si o groaza de politicieni iresponsabili, vom vedea ce se mai intampla, si daca au intr-adevar de gand politicienii sa sacrifice viitorul englezilor. Din votul pro brexit, 60% a fost al celor batrani, care au ei mandrie, vezi doamne, nu al tinerilor.
Terzi Petre

18.11.2018 la ora 11:03 pm

BREXIT o mare aventură al poporului lui Hamlet, care a trăit dilema: ” a fi sau a nu fi -aceasta este întrebarea !”. Eu am spus de la inceput că UK traieşte o mare dramă !. Am senzaţia că poporul Marii britanii, va trăi, drama prăbuşirii DEMOCRAŢIEI, edificate de Marele SOCRATE, care drept răsplată a eficării pe baza LOGICII, formidabilula DEMOCRAŢIE, a primit o cupa de cucută.
Ştiţi bine că sofismul altoit cu manipulare a reusit să dărâme splendidul edificiu al DEMOCRAŢIEI ateniene, edificat de SOCRATE. Iar, în spiritul vorbei românului mucalit: „Orice faptă bună, nu va rămâne nepedepsită” , adverarii SĂI, abili manipulatori, precum pastorul moderator din mass media românească, au folosit sofiştii, ca să convingă AGORA, că marele logician i-a smintit, atât pe tinererii cât şi pe seniorii, care frecventau grădinile ateniene, Liceum şi Academos, faptă considerată a fi o mare crimă socială, şi deci a fost convinsă AGORA să-l condamne să-şi bea bolul de cucută, ceea ce în demnitatea SA nu a putut refuza.
Atunci SOCRATE s-a auto răstignit, deci a dovedit cu mult înainte, că a fost mult superior lui Iisus Hristos, care a fost răstignit de farisei şi sadukei.
Cei care ne conduc acum, din ce tagmă faceţi parte ? Şi totuşi SOCRATE a fost practic uitat, pe când Iisus Hristos, dipunând de propagandişti abili şi inteligenţi, cum s-au dovedit a fi apostolii săi, capabili să se răspândescă în special în vechiul Imperiu Roman, care se extinsese din orientul îndepărtat până la oceanul Atlantic, prin folosirea tipăriturii Bibliei, ca un „suport de mass medie”, au putut să răspândească, în toate continentele creştinismul. (Sâc) ! Vedeţi dece bolşevicii lui Lenin şi Stalin pe care unii apropiaţi ai dvs. i-au admirat mult, în toate forurile de conducere, inclusiv în organizaţiile de bază, aveau un compartiment de propagandă ? Ştiţi bine că, Ion Iliescu a fost, Secretarul cu Propaganda în CC al PCR, şi la fel, ştiţi că, Stalin era pe cale sa absolve seminarul ortodox, şi nu s-a dat la o parte să folosescă unele principii învăţate ! Evident în mod CRIMINAL !Încetaţi să mai otrăviţi atmosfera politică din România ! Nu vă înhămaţi la RĂSTIGNIREA Grădinii Maicii Domnului, adoptând calificative care nu a fost specifice romănilor oneşti şi harnici, acea talpă pe care Regele Carol I o preţuia cel mai mult. !
Eu imi permit să compar, BREXIT-ul cu momentele din AGORA, care au precedat finalizarea, manipulării AGOREI, inainte de pronunţa condamnarea Marelui LOGICIAN SOCRATE ! Au fost foarte mulţi apropiaţi ai Marelui Filotof, care s-au oferit să organizeze fuga, pentru ca dejuca condamnarea. SOCRATE,in demnitate sa octogenară, a refuzat, preferând să moară drept pedeapsă ca nu a fost suficient de elocvent, în expunerile sale bazate pe logică. Şi totuşi cei ce se considerau, avocaţi excelenţi, capabili să dovedească cu forţa raţiunii sofistice că: ! !Ahile cel iute de picior, nu va putea ajunge o broască ţesetosă” ! Oare cât de orbită poate fi democraţia engleză, care nu intrezăreşte faptul că BREXIT-ul poate insemna sfârşitul Marii Britanii şi poate şi al Uniunii Europene ? Iată că se poate repeta istoria Atenei antice, fără ca englezii, în epoca revoluţiei informatice care are la bază LOGICA, să nu discearnă pericolul către care sunt împinşi de minţi geopolitice, care pot manipula cu mare dexteritate FAKE NEWS.urile, pentru a-şi satisface dorinţele de dominaţie cu orice preţ ?
Ronald

19.11.2018 la ora 1:37 pm

Supa reincalzita de catre anal-isti rumunci din gamma: vaaiii… se rupe treaba…
„propavaduitorii-apocalipsei-dupe-scripturi” nu decat ca_cant… pardon, lalaie* prohodu’ UK, ba chiar pluseaza oferind (chiar nu era nevoie) inc-o dovada a teribilei ignorante in care se scalda cea mai latura dintre zoaie denumita ritos (dar fara de folos) membra a *ue.
__________________________________________________________________
* precum sifilitic_comu’isoidu_”geniu-carpatin” la chishierile_caruia_se-china
mike

19.11.2018 la ora 1:44 pm

Oricum va fi Brexit, indiferent ca va exista un acord sau nu. Odata cu activarea Art. 50 Brexitul este oficial. Referendum? Poate sa intre in vigoare dupa Brexit, peste ani de zile. Insa cine va mai dori sa reintre in UE atunci?