VIDEO | Armata Română în secolul XXI: trupe transportate în arhaicul TAB-77 și ajutate în luptă de o versiune a relicvei sovietice BMP-1

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România încă folosește pentru transportul trupelor combatante arhaicul TAB-77, lansat în 1977, și mașina de luptă a infanteriei MLI-84M „Jderul”, bazată pe vehiculul sovietic BMP-1, a reamintit generalul-maior (r) Dorin Toma, la podcastul „Frontier Defense” (Ep. 13), găzduit de G4Media.

Întrebat ce părere are despre ce s-a realizat până acum prin mecanismul financiar Security Action for Europe (SAFE), generalul a spus că mare parte din fonduri s-au dus spre achiziția de echipamente „standard” – mașini de luptă, transportoare blindate, elicoptere de transport, camioane de transport, rachete de apărare aeriană – deoarece era mare nevoie de modernizare pe aceste segmente.

„Investim pentru că nu avem altă soluție, asta este realitatea, pentru că atât zeci de ani nu s-au făcut investiții consistente și pur și simplu am ajuns ca în anul 2026 platforma standard a infanteriei să rămână transportorul blindat TAB-77, copiat după o variantă sovietică, sau mașina de luptă a infanteriei, care în esență reprezintă BMP-1, prima versiune de mașină de luptă sovietică, rusească, modernizată acum 30 de ani, 20-30 de ani”, a afirmat Toma, care a fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO din România.

România plănuiește să cumpere, pentru a înlocui Jderul, 298 de mașini de luptă ale infanteriei Lynx, produse de gigantul german Rheinmetall. Într-o primă fază vor fi cumpărate, cu bani SAFE, 232 de vehicule Lynx și derivate. Diferența de 66 de mașini de luptă va fi finanțată cel mai probabil din bugetul național. Valoarea estimată strict pentru programul MLI (cele 298 de vehicule Lynx și suportul logistic) se ridică la aproximativ 3,33 miliarde de euro.

Transportoarele TAB-77 sunt înlocuite și ele de vehicule Piranha V, construite în România. Armata Română a finalizat recepția aproximativ 200 de unități.

Unii au criticat Bucureștiul că nu a cheltuit mai mult, din banii SAFE, pe platformele moderne care par să domine astăzi câmpul de luptă, precum dronele. Totuși, generalul Toma spune că acestea pot fi achiziționate din alte fonduri. „Când vorbim de drone sau drone interceptoare, drone pentru a executa acțiuni de lovire sau muniție loitering, dacă vorbim de drone pentru a intercepta dronele adversarului, aici nu neapărat prin SAFE se rezolvă problema, pentru că tehnologia este accesibilă, nu este foarte scumpă”, a afirmat acesta.

Urmăriți mai jos, integral, cel de-al treisprezecelea episod al podcastului „Frontier Defense”:

Editare video: Denis Nistor