Aproape un sfert dintre liceenii din România spun ca au încercat jocuri de noroc cel puțin o dată

1 din 4 adolescenți din România este deja implicat într-un comportament cu potențial adictiv, conform unui nou studiu realizat de Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP).

Statistica vine în contextul în care în urmă cu câteva zile Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a luat o decizie care interzice apariția persoanelor publice în reclamele pentru jocurile de noroc, alături de precizări legate despre practicarea publicității ținând cont de protecția minorilor. În deschiderea evenimentului de lansare s-au adus în discuție și potențialele taxe asupra industriei pe care noul Guvern dorește să le implementeze, dar și problema colectării celor din prezent.

„Statul nu ar trebui să vadă partea profitabilă, pentru că statul nu este o corporație”, spune lect. univ. dr. Bogdan Florian, expert în politici publice în cadrul studiului, referindu-se la reglementarea taxării industriei de jocuri de noroc.

Centrul de Studii în Idei Politice conduce o primă inițiativă independentă de cercetare a implicării adolescenților în jocurile de noroc la nivelul țării. Conform acestora, primul contact are loc devreme. Un sfert din respondenți declară că au început să joace înainte de 14 ani, cu un vârf de inițiere la 16 ani. Tot din datele prezentate reiese că băieții sunt de două ori mai dispuși să joace jocuri de noroc comparativ cu fetele. Adolescenții din mediul rural au un contact relativ mai mare decât cei din urban cu jocurile de noroc.

1 din 5 adolescenți care practică jocuri de noroc o fac zilnic, iar jumătate din totalul jucătorilor minori răspund că o fac ocazional.

Echipa de cercetare coordonată de Asist. Univ. Dr. Vlad Bujdei-Tebeica declară că cea mai mare popularitate o au jocurile online, în care se includ slot machines („păcănelele”) și pariurile sportive, dar și jocurile de cazino în format online.

Modificarea accesului la jocurile de noroc

Studiul arată că un factor important de influență este expunerea la publicitate, adolescenții care văd mai des reclame pentru jocuri de noroc fiind mai predispuși să le practice. Alți principali factori de influență sunt prietenii, obiceiuri din familie și influencerii sau alte personalități online.

Conform studiului, motivația dominantă identificată pentru care tinerii aleg să joace este pentru a câștiga bani.

Vorbind cu mai mulți elevi români am putut identifica și factorul de integrare socială, activitățile din sfera pariatului fiind discutate liber în mai multe școli și licee.

Un elev de școală generală a declarat pentru G4Media că „de obicei se laudă și iau jocurile de noroc ca o chestie amuzantă și distractivă. În clasă aud în fiecare zi《Bă, am băgat la aparate și am luat un milion》și o spun de parcă ar fi ceva normal.”

Și la liceu se vorbește despre libertatea cu care se poartă aceste discuții: „se întreabă random cât au mai băgat la pariuri, dacă da, cât au mai băgat (…) de vreo 4-5 ori pe lună”.

”În București este împânzit de bannere publicitare, (…) vara, pe litoral, sunt avioane care se plimbă cu steagul firmei (Superbet)”, „Mi se pare că o tentație foarte mare sunt tot reclamele de pe stradă”, a declarat un alt student.

Mai mulți adolescenți au relatat despre expunerea neintenționată la reclame la case de pariuri, atât online cât și offline. „Sunt bannere pe internet, de la orice companie. (…) Sunt mulți Youtuberi care au contract cu companii (case de pariuri). Algoritmul poate să-i recomande dacă este un subiect care mă interesează și ei îl acoperă”.

Efecte psihologice și sociale

Tulburarea provocată de jocuri este recunoscută oficial de Organizația Mondială a Sănătății , incluzând și comportamentele de joc de noroc. Conf. univ. dr. Cătălina Roșca spune că există mai mulți factori care pot prezice dependența, ca anxietatea, depresia sau problemele familiare. Adicția poate duce deseori la probleme de sănătate mintală, izolare socială sau probleme financiare persistente.

Am întrebat mai mulți elevi despre colegi care vorbesc deschis despre jocurile de noroc în clasă, subliniând “problemele în familie” și rezultate școlare slabe ca unele dintre caracteristicile principale. „Sunt distrași”, „par scăpați de sub controlul părinților” a declarat un tânăr.

Măsurile de verificare și siguranță sunt ineficiente

⁠În cazul cel mai popular al jocurilor de noroc online, este deja nevoie de verificarea unei cărți de identitate care atestă că subiectul are peste 18 ani împliniți. Majoritatea minorilor se folosesc de buletinele prietenilor sau ale părinților, pe ascuns, pentru a putea juca. Studiul sugerează ridicarea vârstei minime la 21 de ani, însă o potențială inițiativă în această direcție se dovedește a fi ineficientă fără o îmbunătățire a sistemului de verificare a vârstei şi identității.„Nu știu cât de ușor ar fi dar nu pare a fi prea greu. Companiile par să lase o ușiță”, declară un adolescent intervievat de G4Media.

Propunerile oferite în încheiere mai enumeră implementarea unor programe de prevenție, politici publice gestionate de de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

O un alt punct de discuție adus în cadrul lansării de către autori este promovarea ideii că jucătorul nu iese niciodată câștigător cu adevărat, ci corporația.