Apele pluviale în orașele din România, între urbanizare și schimbări climatice: inundațiile prevenite prin soluții verzi / Apa de ploaie, privită ca o resursă valoroasă, nu ca un deșeu

Orașele din România, ca de altfel multe zone urbane din întreaga lume, se confruntă tot mai des cu inundații provocate de ploi intense și schimbări climatice, se arată într-un articol de specialitate publicat de expertul hidrotehnist Dan Rădulescu. Urbanizarea accelerată și suprafețele impermeabile, precum asfaltul și acoperișurile, duc la scurgeri rapide de apă pluvială, depășind capacitatea sistemelor de canalizare clasice.

Banca Mondială estimează pagube anuale de 1,7 miliarde de euro provocate de inundații în țara noastră, afectând până la 150.000 de persoane din zone vulnerabile. Fenomenul este parte a unui context european mai amplu, unde milioane de oameni sunt afectați de inundații, iar seceta lovește anual 15% din suprafața terestră, generând pierderi economice considerabile, în special în agricultură.

Specialiștii recomandă trecerea de la infrastructura „gri”, bazată pe conducte, la soluții verzi și naturale, precum grădini de ploaie, zone umede artificiale sau arbori plantați strategic, care reduc riscul de inundații și îmbunătățesc calitatea vieții în orașe.

Pe scurt, „infrastructura verde-albastră” oferă o alternativă la managementul tradițional al apelor pluviale, folosind sisteme și practici care funcționează sau imită procesele naturale, explică inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu.

„Această abordare, adesea denumită Dezvoltare cu impact redus (DezIR), lucrează cu natura pentru a gestiona apele pluviale cât mai aproape de sursă, minimizând impermeabilitatea pentru a crea un drenaj funcțional atrăgător care tratează apele pluviale ca pe o resursă valoroasă mai degrabă decât ca pe un produs rezidual.”, spune Rădulescu.

În mai multe orașe europene, precum Copenhaga, Budapesta sau Philadelphia, proiecte ample de infrastructură verde au dovedit eficiența în combaterea efectelor extreme ale vremii. România face pași timizi în această direcție, însă specialiștii spun că este nevoie urgentă de investiții și de integrarea soluțiilor verzi în planificarea urbană. CITEȘTE ȘI Orașe care absorb, nu se inundă

„În acest context, gestionarea integrată a apelor pluviale, infrastructura verde-albastră, soluțiile bazate pe natură devin esențiale. Acestea folosesc procese naturale, precum infiltrarea și evapotranspirația, pentru a gestiona apa într-un mod durabil și rezilient, reducând riscurile de inundații și poluare, aducând beneficii suplimentare pentru mediul urban. ”, precizează Dan Rădulescu.

Pe larg, soluțiile în planificarea urbană, pentru a reduce inundațiile, poluarea și efectul de insulă termică urbană sunt:

• Grădinile de ploaie, care pot reduce volumul scurgerilor între 23% și 97% și elimina peste 85% din poluanți precum fosforul și solidele în suspensie.
• Fâșiile cu vegetație, care reduc scurgerea cu circa 25% și filtrează metale și hidrocarburi.
• Copacii urbani, care pot intercepta între 18% și 45% din precipitații, diminuând scurgerea directă către canalizare.
• Zonele umede artificiale, capabile să elimine până la 65% din solidele în suspensie și o parte importantă a substanțelor nutritive și metalelor grele.

Articolul de specialitate care analizează soluțiile verzi pentru prevenirea inundațiilor urbane – publicația Infoclima.ro