Antireforma Deca-Iohannis în universități: Peste 50% dintre rectorii aleși în valul 2023-2024 au depășit pragul „legal” de două mandate, iar un sfert au ajuns la al patrulea mandat / Trei din cinci rectori nu au avut niciun fel de concurență

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ultimul val de alegeri în universitățile românești, declanșat la finalul anului trecut și aflat acum pe ultima sută de metri, confirmă că una dintre problemele-majore ale sistemului românesc de învățământ superior, anume concentrarea puterii în mâinile unui număr restrâns de decidenți, pe termen îndelungat, persistă și după intrarea în vigoare a noilor legi Deca-Iohannis destinate educației. Deși, teoretic, noua Lege a învățământului superior permite doar două mandate pentru rectori, în aceste alegeri un sfert dintre șefii universităților au ajuns la al patrulea mandat, iar peste jumătate au depășit pragul prevăzut de lege.

• Iar schimbări de răsunet, precum cea recent petrecută la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, sunt o raritate: semn al lipsei de încredere în șansa de „a face ceva”, trei din cinci rectori realeși acum – inclusiv majoritatea celor ajunși la mandatul nr. 4 – nu au întâmpinat niciun fel de rezistență, fiind candidați unici în universitățile lor.

Printre candidații care au ajuns la al patrulea mandat, contrar „spiritului legii” Deca-Iohannis, se numără și cei doi decorați, săptămâna aceasta, de președintele Klaus Iohannis, Sorin Cîmpeanu și Mihnea Costoiu.

Ambii – precum și alți membrii ai conducerii Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – au făcut parte și din tabloul, grăitor pentru stagnarea managementului universitar în România, al procedurilor de desemnare a rectorului la Târgu Mureș, în urmă cu mai puțin de două luni. Acolo, patru rectori ajunși la al patrulea mandat, toți membri în conducerea CNR (președinte, secretar general, doi vicepreședinți), l-au susținut pe al un al cincilea, și el vicepreședinte CNR, să obțină și el al patrulea mandat, printr-un concurs cu unic candidat – detalii mai jos.

Context:

Noua lege a învățământului superior 199/2023 prevede că rectorii pot avea maximum două mandate. Dar legea nu ia în calcul și mandatele exercitate pe vechea Lege 1/2011. Aceea prevedea tot un prag de două mandate, dar o portiță introdusă acum un deceniu a permis mai multor rectori cu mandat nefinalizat sau întrerupt temporar să candideze, acum 4 ani, pentru un al treilea mandat. Întreaga situație a permis ca, în aceste alegeri, să candideze și persoane care conduc universități încă din 2012, deci de trei mandate de 4 ani, ele obținând acum al patrulea mandat de 5 ani.

• Niciunul dintre rectorii care au candidat, acum, pentru al patrulea mandat nu a pierdut alegerile. Unul, însă, nu a fost confirmat în funcție (Ramona Lile la Arad), din alte motive, în acel caz urmând să fie reluate alegerile.

Rectorii sunt cei care conduc universitățile, iar, în România, ultimul deceniu a fost marcat de un regres al rezultatelor instituțiilor de învățământ superior, care în 2022 ajungeau în coada Europei Centrale și de Est, conform principalelor rankinguri internaționale, potrivit unei analize de atunci a Edupedu.ro. Numărul mandatelor rectorilor este relevant, pentru că reprezintă un factor în progresul universităților – vezi, între altele, argumentele rectorului Universității din București, Marian Preda, pentru păstrarea unor limite reale, sau criticile formulate într-un recent raport al Parlamentului European. Dar în România a existat permanent în ultimii ani o presiune pentru eliminarea acestui prag, deși el reprezintă o practică larg răspândită în țările europene, chiar și cele cu sisteme democratice solide.

• Citește analiza integrală și vezi pe Edupedu.ro cine sunt rectorii aflați la al patrulea mandat