G4Media.ro

Analiza Frames: Unirea Principatelor, dincolo de festivism și politică. Istoria unei uniuni…

Analiza Frames: Unirea Principatelor, dincolo de festivism și politică. Istoria unei uniuni economice eșuate

Acum 161 de ani, românii din Moldova și Țara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi și avantaje egale pentru toți locuitorii. Anii au trecut și, dincolo de politică, de unirea administrativă și de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investițiilor regionale și al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând, spun analiștii.

Țara Românească, în principal Bucureștiul și Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, București-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul național, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.

La polul opus, cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă – 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an, nu se întrevede o îmbunătățire a situației. CNP estimează că Regiunea București-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 mld.lei.

,,Estimările indică o adâncire a discrepanțelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Argeș și celelalte județe din Țara Românească, confirmă această tendință. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 mld.lei pentru zona Capitalei, până în 2023, și de numai 39,3 mld.lei pentru cele cinci județe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est’’, arată analiza Frames.

Cum s-a ajuns în această situație? ,,Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanții de la București. Nici lobby-ul local nu a funcționat, politicienii și administratorii din județele Moldovei nereușind să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor, creșterea nivelului de trai’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de perioada comunistă, când discrepanțele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forțată, după Revoluție, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiții în infrastructură și a întârziat să ofere oportunitățile de business care să atragă investitori’’, a mai spus acesta.

După ce, în anii 90, județele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat și aceste business-uri s-au închis, iar forța de muncă a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din țară, precum Bucureștiul.

La polul opus, Țara Românească, regiune în care București-Ilfov reprezintă principalul pol de atracție pentru investitori, a beneficiat de investiții, de politici publice, de facilități care au adus o creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de muncă, inclusiv din Moldova.

Așa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, București-Ifov să atragă investiții străine directe de 49,2 mld.euro la nivelul anului 2018, iar județele din Nord-Estul țării de numai 1,92 mld.euro.

Dincolo de aportul la PIB, de situația investițiilor, de lipsa infrastructurii, nici în plan social idealurile unirii nu au devenit realitate.  Salariile, principalul indicator al prosperității populației, au evoluat diferit în cele două regiuni.

În Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1300 de lei, la 2516 lei, în timp ce în București, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3946 lei, în creștere cu 1555 lei.

,,În toți acești ani, mai ales după Revoluție, moldovenii au câștigat mai puțin ca cei din Muntenia. Iar acest lucru s-a transpus într-o degradare semnificativă a nivelului de trai, în toate sectoarele, de la sănătate la educație și cultură’’, arată analiza.

Singurul județ care se apropie de situația din Capitală, din prisma salariilor, este Iașiul care, pe fondul evoluției economice positive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureștiul.

La nivel național, în București se câștigă, de altfel, cele mai mari salarii, județele Moldovei aflându-se pe locurile 4 (Iași – 3096 lei), 12 – Bacău (2778 lei), 23- Botoșani (2617 lei), 28 – Neamț (2546 lei), 31 – Vaslui (2516 lei).

,,Situația oarecum prosperă din București-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Țara Românească. Și aici, discrepanțele între locuitorii din Capitală și din celelalte județe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea județelor din Bărăgan și Oltenia’’, arată analiza Frames.

Apetitul pentru business, în scădere în Moldova

Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, și într-un recul semnificativ în privința apetitului pentru business, comparativ situația din Țara Românească.

Astfel, dacă în 2008 în cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est se înființau 15.363 de firme și PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerțului erau înregistrate 101.122 societăți active în Moldova, față de 220.625 cât erau în București.

,,Radiografia business-ului din cele două regiuni arată un nivel aproape dublu de firme în Țara Românească față de Moldova și un număr net superior al firmelor închise în Moldova, raportat la numărul de locuitori, semn al lipsei capitalului investițional și a scăderii apetitului pentru business’’, arată analiza Frames.

România cu trei viteze

Situația din Moldova nu este una unică la nivel național. Cu excepția unor poli de creștere economică, concentrați în jurul orașelor mari, precum București, Cluj, Timișoara, Brașov și Sibiu, restul județelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

,,Dincolo de creșterea economică din statistici, România a ajuns, din punct de vedere economic, o țară cu trei viteze. Orașele mari au atras, în ultimii ani, cei mai mulți investitori și forță de muncă, oferind o performanță economică semnificativă. În plan secund, județele care gravitează în jurul acestor poli de creștere economică, au beneficiat, într-o oarecare măsură de o creștere economică pe orizontală, devenind zone de suport-logistic și producție pentru marile aglomerații urbane. În cel de-al treilea val se află județe precum Vaslui, Tulcea, Mehedinți, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au înregistrat un exod al forței de muncă, cu consecințe directe în dinamica business-ului local. Fără investitori, fără infrastructură, aceste regiuni s-au adâncit în sărăcie, devenind dependente de banii românilor plecați în Occident’’, afirmă analiștii de la Frames.

Potrivit acestora, actuala situație economico-socială riscă să se agraveze. ,,Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forței de muncă, scăderea natalității se vor acumula și se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească și mai mult’’, arată analiza Frames.

Ieșirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experților, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă și prin direcționarea fluxurilor investiționale către zonele defavorizate, cu acordarea de  facilități fiscale.

,,Avem prea multe județe, o birocrație mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărții României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri și proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură și voință politică. România este, din păcate, de prea mulți ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiza firmei de consultanță a fost  realizată pe baza datelor publice de la Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică și Registrul Comerțului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe județele din Regiunea Nord-Est și București-Ilfov.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

13 comentarii

  1. Regiunea Nord-Est, ca in Romanica inca se folosesc pentru provincii istorice termeni ceausisti bazat pe puncte regionale (adica e rusinos sa spui regiunea Moldova, vad, iar Transilvania e „nord-vest” sau centru ), nu are 5 judete, ci 6, va faceti de ras cu analize preluate din surse proaste. Ati uitat Vasluiul, sau l-ati scos din Romania, gata? Iar Moldova de vest, aia care a ramas in Romania, are de fapt 8 judete, asa ca analiza aia e egala cu zero. Iar ca sa compari dpdv economic capitala unui stat hiper-centralizat cu provincia care a pierdut cel mai mult in urma asa-zisei uniri (a devenit cul-de-sac geografic in cadrul tarii mai mari) este lipsit de sens. Si nici macar nu e polul saraciei in UE, datre de pe Eurostat dau cateva regiuni din UE mai sarace decat „nord est”.

  2. cum sa nu se dezvolte bucurestiul cand la bucuresti apa calda este subventionata de catre guvern adica platita de toti romanii prin taxele pe care le platest
    adice cei mai bogati romanii au apa calda subventionata de restul romanilor cei mai saracii

  3. O „analiza” de doi bani, mai mult un bat bagat prin gard, o strimba de la „prietenii” nostri, ca tot se apropie ziua unirii.
    In primul rind ca Moldova nu e polul saraciei in UE, asta se afla in Bulgaria. In al doilea rind Moldova a fost mereu mai saraca, n-a ‘ajuns’ asa. Poate ca unii isi mai aduc aminte de „emigrarea” moldovenilor de la sfirsitul anilor 40 spre Bucuresti si Transilvania (atunci s-a nascut si porecla ‘sirma’ de la atentionarile celor care mergeau pe tren.
    Apoi, in materie de evolutie economica as zice ca Oltenia si sudul Munteniei e zona care este si va ramine in urma daca nu va fi conectata la circuitul economic.
    Tocmai de aia autostrada care sa lege Craiova de Pitesti si Ploiestiul de Buzau, Focsani, Bacau si mai departe spre Suceava e prioritara. Ea va aduce Oltenia si Moldova in circuitul economic.
    Imediat dupa asta trebuie sa urmeze Iasi-Tg. Mures si Pitesti-Sibiu.
    Comparatii intre diverse zone ale Moldovei si Bucuresti n-au rost, aproape la fel de prost ar iesi Moldova daca ar fi comparata cu Clujul sau Timisoara.
    Si ar mai fi multe de spus, dar s-o scurtam. Articolul e o facatura care arunca o multime de cifre spre ochii cititorului ca sa para bazat pe date si sa ascunda intentia de fond: denigrarea unirii de la 1859.
    Romania a pornit in 1990 de pe ultima pozitie economica in zona. Nu mai e acolo si nu mai e nici macar penultima.
    Si cine dracului sint Frames astia?

    • „Amice, esti idiot. ”
      Toata insiruirea ta de perle, de la cap la coada, demonstreaza acest lucru cu varf si indesat.
      Adica esti „adanc” si nici nu te intereseaza sa iesi la realitate.

  4. Orasul Bucuresti NU are cultura de leadership si management de dezvoltare a unei tari.
    Cultura Bucurestiului este una orientala de impartire a tarii pe mosii arondate unor baroni locali pe criterii de loialitate — aceasa mentalitate este mostenita de la Bucurestiul Otoman, care era un simplu releu de control a Munteniei, o localitate scoasa din mocirla de catre Turci dar nu prea tare si cu scopul precis de a desfiinta puterea politica a fostelor capitale ale Munteniei (Campulung-Muscel, Curtea de Arges) si de a face o capitala de exploatare si apropiata de Dunare.

    Moldovenii din secolul 19 au subestimat puterea destructiva (si natura anti-Romaneasca) a culturii locale a Bucurestiului. Nu erau orbi, dar au sperat ca pot compensa ei cultural si au sperat ca vor fi ajutati si de orientarea pro-Occidentala a noului stat unit.

    Prin conceptie, toata administratia actuala a Romaniei, cu exceptia unor „insule”, are exact aceasta natura. Insanatosirea si dezvoltarea Romaniei nu se pot intampla atat timp cat capitala Romaniei este la Bucuresti.

    • perfect de acord

    • Bai Ioan e , nici un oras din lumea asta nu are cultura de leadership si management de dezvoltare a unei tari. Nici unul ma ungurache de 2 forinti rataciti in kktul din wc !

      Cat despre cultura orientala, te trezesti pufaind din buze de parca esti calare cu carnea plina de viermi sub cur , ce o vei infuleca la prima stationare.

      Sa ne amintim va Budapesta a fost pasalc turcesc, iar acolo turcii faceau absolut tot ce pofteau . Ungurii au luptat tot timpul pt turci , absolut permanent fara exceptie. Cand au fost turcii loanga ei, ungurii au fost numai alaturi de turci. Asadar, cand vorbesti de turcisme poti zice usor = ungurisme.

      Capitala Romaniei poate fi oriunde , nu conteaza unde este. Citeriile sunt altele.

      Sa ne amintim putin ce spunea un mare scriitor neamt despre unguri si civilizatia lor primitiva si salbatica :Unitatea aparenta a natiei maghiare este rezultatul unor ingerinte inacceptabile si fara sfarsit savarsite de unguri asupra populatiilor ce compun conglomeratul unguresc si nicidecum atractia magnetica exercitata asupra lor de ,,cultura superioara” a maghiarilor. Si apoi, exista in realitate o cultura care sa poarte pecetea distinctiva a ,,geniului ” maghiar ? Exista o cultura ,,maghiara” dupa cum exista o cultura franceza, germana, engleza sau macar cu tendinte europene ? Categoric nu exista asa ceva, nu putem nici macar sa afirmam ca maghiarii au o identitate europeana,nici macar nu exista vreun aport al ungurilor propiu zisi in cultura Ungariei insasi. In cultura Ungariei ,maghiarii n-au nici o parte de merit ”
      Otto Hauser, scriitor german.

      .Un alt scriitor german care a publicat in 1874 la Leipzig o carte despre unguri : ,,Die magyaren und andere Ungarn” contesta si el orice particcipare a culturii maghiarilor in concertul civilizatiei europene.
      ,,Zadarnic vom cauta cateva pietre cu care sa fi contribuit maghiarii la marele edificiu de progres european al omenirii.Ba chiar am putea afirma contrariul. Nu exista o singura idee de cultura,fie in domeniul juridic,militar ori de stat, in religie si morala, in filozofie arta sau stiinta ,sau in oricare alt domeniu . Ce pustietate prapastioasa, acopera intreaga istorie asa zis milenara a maghiarilor, ! Spiritul lor pe cat de focos si de energic, pe atat este de steril in adancime. Caracterul lor este si ramane refractar creatiunii propiu zise”
      Franz Von Loher. scriitor german.

  5. Unirea de la 1859 a fost facuta impotriva firii la presiunea Rusiei care vroia o regiune tampon cu Imperiul Otoman. Ulterior in urma razboiului ruso-turc din 1877 s-au format si 2 tari independente.
    Astfel chiar daca Rusia a contribuit la cresterea economica si intelectuala a Moldovei ( mai bogata decit Valahia) prin permiterea emigrarii a zeci de mii de evrei din Rusia in Principtele Unite- Moldova , Valahia a reusit sa isi ia partea leului printr-o centralizare excesiva ce a dezavantajat in mod clar Moldova.
    In prezent Bucurestiul este un fel de Hong Kong al Romaniei- controleaza tot ce misca economic in tara

    • Cu precizarea ca Valahia (sau Bucurestiul) nu erau niciun leu ci o provincie vai de capul ei (sleita de puteri de Turci). Moldova era mai bogata din mai multe motive, inclusiv intensitatea mult mai scazuta a relatiilor cu Otomanii, legaturile mai stranse cu Europa Austria, Germania, Europa de Nord dar si altele – era cat de cat mai „umblata prin lume”. Stabilirea capitalei Munteniei la Bucuresti (de catre Turci) a fost inceputul subjugarii de facto a Munteniei, si a distrugerii perspectivelor ei de dezvoltare (si apoi ale Romaniei pana in prezent; ba chiar a riscat disparitia Romaniei ca stat in primul Razboi Mondial).

  6. Mai este ceva: toate turcismele Bucurestiului au fost transformate peste noapte in „Romanisme” odata cu stabilirea capitalei la Bucuresti. Mai mult, au inceput sa spuna la toata lumea ca noi suntem Europa de Sud-Est, Balcanii si alte idei Turkey-friedly. Toate porcariile orientale (si alea second hand, nici mar orientale de clasa superioara) pe care le vedem in Romania desi trebuiau sa dispara de mult, s-au mentinut pentru ca le-au promovat sau chiar impus Bucurestenii.

  7. Concentrarea activitatii economice in cateva megacentre ( 3-4noduri de retea) este o realitate a zilelor noastre peste tot in lume nu numai in Romania si are de’a face mai putin cu istoria ( initial condition) si mai mult cu teoria sistemelor (atractors, winner takes it all effects ). Paradoxal, in termeni de utility theory sistemele cu o concentratie accentuata sunt mai eficiente in termeni de total output dar creaza riscuri sistemice si sunt mai fragile la socuri externe. Romania este doar un studii de caz al efectelor globalizarii din zilele noastre.

  8. Aici se cenzureaza ?