Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Recent Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat pentru fondurile structurale și de investiții pentru perioada 2021-2027 și România a transmis la Bruxelles pentru aprobare cele 16 programe operaționale, prin care se distribuie aceste fonduri pe diferite domenii și regiuni. Față de perioada anterioară România a schimbat semnificativ structura programelor operaționale, cea mai importantă diferență fiind împărțirea Programului Operațional Regional în opt programe separate, pentru cele 8 regiuni de dezvoltare. Ca proces de implementare, pentru început, aprobarea Acordului are loc cu un an mai târziu față de anul de start al cadrului financiar – adică 2021 (situație în linie și cu celelalte țări din UE).
Spre comparație, cadrul financiar european anterior, 2014-2020, Acordul de Parteneriat a fost aprobat în august 2014.
Valoarea totală a fondurilor europene alocate României în perioada 2021-2027 este de 31,5 miliarde euro – conform comunicatului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – la care se adaugă cofinanțarea națională de 13,6 miliarde euro.
Acești bani provin din politica de coeziune (care include, la nivelul Uniunii Europene, fondurile: FEDER (Fondul European de Dezvoltare Regională), FSE+ (Fondul Social European), Fondul de coeziune, JTF (Just Transition Fund- pentru tranziția energetică) și EMFAF. Menirea lor, să scadă diferența de dezvoltare față de restul UE în domenii precum economia, dezvoltarea socială și teritorială a regiunilor sale, dar și tranziția ecologică și digitală, potrivit unui comunicat al Comisiei, citat de G4Media aici.
Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea care a fost adoptat, după cele cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia și Italia.
În 2014, documentul României a fost al 11-lea acord aprobat, între celelalte state membre. Suma alocată României pentru perioada 2014-2020 a fost de circa 24 miliarde euro pentru Politica de Coeziune și alte 11 miliarde euro pentru agricultură (Plăți directe/subvenții plus Programul Național de Dezvoltare Rurală), conform cohesiondata.eu.
În total, alocările UE au însumat 35,2 miliarde euro. Trebuie menționat că suma include suplimentarea de aproximativ 1,5 miliarde euro, dedică de Comisia Europeană ca urmare a consecințelor pandemiei COVID-19.
Programele și alocările din perioada 2014-2020:
La acestea se mai adaugă:
Programele și alocările pentru perioada 2021-2027: 31,5 miliarde euro pentru Politica de Coeziune (în lista de mai jos sumele includ și cofinanțarea națională):
Programul operațional și data transmiterii la Comisia Europeană – Buget total (alocare UE + cofinanțare națională)
Detalii despre toate programele pot fi găsite pe website-ul Ministerului Investițiilor, aici.
La acestea se mai adaugă peste 21,6 miliarde euro în total, pentru măsurile din domeniul agriculturii, din care circa 14 miliarde vor fi destinate subvențiilor (plăți directe), circa 7 miliarde euro vor fi alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Pentru a accesa finanțările destinate agriculturii, este nevoie să fie aprobat de Comisia Europeană Planul Național Strategic (care a fost transmis în luna martie, cu întârziere, la Bruxelles – termenul limită fiind stabilit pentru decembrie 2021).
Cum a fost modificată structura programelor operaționale: de la 6 la 16 programe
Cea mai importantă modificare este împărțirea Programului Operațional Regional în opt programe distincte, pe fiecare regiune. Astfel, gestionarea acestora revine integral Agențiilor de Dezvoltare Regională, care devin autorități de management. Anterior, coordonarea revenea Ministerului Dezvoltării.
O altă modificare, împărțirea Programului Operațional Capital Uman în trei programe diferite, astfel: părțile destinate ocupației și educației sunt acum incluse în Programul Educație și Ocupare, partea destinată incluziunii sociale, în Programul Incluziune și Demnitate Socială, unde a mai fost integrat și Programul Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, iar sănătatea primește și ea un program operațional distinct.
Și Programul Operațional Infrastructură mare a fost împărțit, în program destinat mediului – Programul Dezvoltare Durabilă și, respectiv, Programul Operațional Transport.
Programul Operațional Competitivitate este păstrat aproximativ pe principiul existent dar cu focus mai puternic pe digitalizare, devenind Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare.
Programul Operațional Asistență Tehnică este păstrat și, în plus, apare Programul Operațional Tranziție Justă care este finanțat dintr-un fond dedicat (fondul pentru tranziție justă), cu destinația de a sprijini economic regiunile cele mai afectate de tranziția de la economie bazată pe exploatări carbonifere, la economie verde.
