ANALIZĂ Cum ar putea arăta un conflict între Rusia și NATO?

Principalul obiectiv al Rusiei într-un război împotriva NATO nu ar fi acapararea unor teritorii întinse, cel puțin nu în faza inițială a conflictului, ci distrugerea alianței ca entitate politică și militară capabilă să se opună Moscovei, susține Foreign Policy, care crede că o posibilă confruntare între cele două tabere ar arăta complet diferit față de cea care are loc în prezent între trupele lui Vladimir Putin și cele ale guvernului de la Kiev. Scenariul avansat de analiști vine în contextul în care tot mai multe voci occidentale avertizează că Rusia se pregătește de un război cu NATO.

Informația pe scurt

· Tot mai multe semne indică faptul că Rusia se pregătește pentru un conflict cu NATO

· Ambițiile Kremlinului nu se opresc la Ucraina

· Moscova își extinde prezența trupelor de-a lungul unor porțiuni ale frontierei sale cu Occidentul, își crește cheltuielile militare într-un ritm record și intensifică operațiunile sub acoperire împotriva Vestului

· Scenariu cel mai probabil ar fi un atac pe termen scurt, de intensitate ridicată, conceput să frângă unitatea NATO și să elimine rezistența europeană

· Acest scenariu trebuie să fie în centrul planificării NATO

Semne de război

Avertismentele legate de pașii agresivi pe care Rusia îi face pentru a se pregăti pentru un război cu NATO s-au intensificat în ultimele luni.

# La sfârșitul lunii aprilie, Wall Street Journal a relatat că Rusia își extinde prezența militară de-a lungul granițelor cu Finlanda și Norvegia, pregătindu-se pentru o posibilă confruntare cu NATO.

Kremlinul plănuiește să înființeze un nou comandament militar în orașul rusesc Petrozavodsk, aflat la aproximativ 160 de kilometri est de granița cu Finlanda, care va coordona zeci de mii de soldați în următorii ani. Mulți dintre acești militari vor fi desfășurați în zonă după încheierea războiului din Ucraina. În același timp, Rusia accelerează recrutarea militară și crește producția de armament.

Experți militari ruși au declarat că întărirea forțelor de la granița cu Finlanda face parte, cel mai probabil, din pregătirile mai ample ale președintelui Putin pentru un posibil conflict cu NATO. “Când trupele se vor întoarce (din Ucraina), vor privi peste graniță spre o țară pe care o consideră adversar,” a spus Ruslan Pukhov, director al Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor, un think tank de apărare din Moscova. “Logica ultimului deceniu arată că ne așteptăm la un conflict cu NATO.”

Există indicii că Rusia a început să rețină o parte din echipamentele produse recent de la a fi trimise în Ucraina, redirecționând în schimb o parte din personal către alte regiuni, inclusiv în statele baltice și nordice, a declarat Edward Arnold, cercetător senior la think tank-ul britanic Royal United Services Institute (RUSI).

Totuși, “această activitate este departe de a fi o consolidare masivă,” a spus Arnold. “Multe dintre unitățile aflate de obicei în nord au devenit ineficiente în luptă în urma războiului din Ucraina, astfel că această activitate rusească reflectă o reechilibrare și o recapitalizare a forțelor pierdute. Indică, așadar, că Rusia începe deja să privească dincolo de Ucraina.”

# Serviciile de informații de la Berlin au tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că ambițiile Rusiei depășesc granițele Ucrainei. Un raport publicat în martie de Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) a avertizat și el că președintele Putin se pregătește pentru un conflict cu NATO.

Potrivit evaluării BND, Rusia ar putea fi complet pregătită pentru “un război convențional de mari proporții” până în anul 2030.

“Rusia se percepe într-un conflict sistemic cu Occidentul și este dispusă să-și impună obiectivele imperialiste prin forță militară, chiar și dincolo de Ucraina,” se arată în raport.

Documentul subliniază că, în ciuda concentrării principalelor forțe rusești în Ucraina, forțele aeriene și marina Rusiei rămân operaționale. Dacă războiul din Ucraina se încheie, unități militare rusești ar putea fi rapid relocate la granițele statelor baltice. Documentul mai notează că “pierderile Rusiei sunt înlocuite,” iar industria de apărare a țării produce mai mult decât este necesar pentru conflictul actual.

# Serviciul de informații din Lituania, VSD, a evaluat recent că, deși Moscova nu este încă pregătită să lanseze un atac de amploare împotriva alianței, ar putea încerca “să testeze NATO” printr-o operațiune militară limitată împotriva unuia sau mai multor state membre, pentru a evalua cât de serios își va respecta blocul angajamentele privind apărarea colectivă, potrivit The Economist.

Un atac al Rusiei asupra oricărui stat membru NATO ar declanșa Articolul 5 din Carta alianței, care stipulează că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor și va fi întâmpinat cu un răspuns colectiv.

# Serviciul de Informații Militare al Danemarcei (DDIS) a avertizat, de asemenea, în februarie, că Rusia ar putea fi pregătită să poarte un “război de mare amploare” în Europa în următorii cinci ani. Deși “în prezent nu există o amenințare de atac militar convențional asupra Regatului,” este probabil ca “amenințarea militară din partea Rusiei să crească în anii următori,” se arată în documentul citat de Newsweek.

“Este probabil ca Rusia să fie mai dispusă să folosească forța militară într-un război regional împotriva uneia sau mai multor țări europene membre NATO, dacă percepe NATO ca fiind slăbită din punct de vedere militar sau divizată politic,” a precizat DDIS.

“Acest lucru este valabil mai ales dacă Rusia apreciază că Statele Unite nu pot sau nu vor să sprijine țările europene membre NATO într-un război cu Rusia,” a adăugat agenția. “Într-o astfel de situație, disponibilitatea Rusiei de a recurge la forță militară va depinde de evaluarea capacității adversarului atât de a se apăra, cât și de a provoca daune Rusiei.”

Raportul a mai menționat că sprijinul economic și militar primit din partea Chinei, Coreei de Nord și Iranului a întărit apărarea Rusiei și “contribuie din ce în ce mai mult la eliberarea de resurse pentru consolidarea militară a Rusiei împotriva NATO.”

DDIS a prezis că, în termen de șase luni de la încheierea luptelor din Ucraina, Rusia ar putea fi capabilă să ducă un război local cu o țară vecină, iar în aproximativ doi ani ar putea “reprezenta o amenințare credibilă pentru una sau mai multe țări membre NATO și, astfel, să fie pregătită pentru un război regional împotriva mai multor state din regiunea Mării Baltice.”

Agenția a mai afirmat că, într-un astfel de scenariu, în aproximativ cinci ani, Rusia ar putea fi “pregătită pentru un război de mare amploare pe continentul european – fără implicarea Statelor Unite.”

# Cheltuielile militare ale Rusiei cresc într-un ritm record, estimându-se că vor ajunge la aproximativ 120 de miliarde de euro în 2025 – adică peste 6% din PIB-ul țării. Prin comparație, înainte de război, acestea reprezentau 3,6% din PIB, a scris Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

Armata rusă este, de asemenea, programată să se extindă la 1,5 milioane de soldați, iar volumul de arme și echipamente desfășurate de-a lungul graniței cu NATO este așteptat să crească cu 30–50%.

Conform raportului Military Balance al IISS, publicat în februarie, cheltuielile militare ale Rusiei le-au depășit deja pe cele ale Europei.

# Rusia și-a intensificat activitățile de sabotaj și spionaj. Un raport publicat în martie de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) a indicat că Rusia desfășoară o campanie tot mai violentă de sabotaj și subversiune împotriva unor ținte europene și americane aflate în Europa.

Raportul menționează că numărul atacurilor rusești în Europa aproape s-a triplat între 2023 și 2024, după ce deja se înmulțiseră de patru ori între 2022 și 2023. “Datele indică faptul că Rusia reprezintă o amenințare serioasă pentru Statele Unite și Europa și că guvernul rus, inclusiv președintele Vladimir Putin, nu poate fi considerat de încredere,” se arată în raport.

Newsweek a scris că Occidentul a tras un semnal de alarmă în legătură cu intensificarea activității militare ruse în apropierea unor cabluri subacvatice de comunicații esențiale. Membrii NATO se tem tot mai mult că Putin ar putea viza aceste cabluri submarine și alte infrastructuri critice vitale pentru sistemele globale de comunicații.

De exemplu, o navă cargo rusească a staționat timp de săptămâni întregi deasupra unor cabluri subacvatice de comunicații din Oceanul Pacific, stârnind îngrijorări privind posibile acte de sabotaj. Tăierea acestor linii-cheie ar putea paraliza comunicațiile și perturba economiile globale – un scenariu care ar servi intereselor Rusiei într-un eventual conflict cu NATO, au scris analiștii.

Iar luna trecută, ambasadorul Rusiei în Regatul Unit, Andrei Kelin, a refuzat să nege informațiile din presă conform cărora Rusia ar urmări submarinele nucleare britanice în apele din jurul Marii Britanii.

# Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington au afirmat și ei că autoritățile ruse pregătesc populația pentru un posibil conflict de lungă durată cu NATO.

Kremlinul reinterpretează narațiunile folosite anterior pentru a justifica invazia Ucrainei, cu scopul de a militariza pe termen lung societatea rusă. “Cel mai probabil în pregătirea unui posibil conflict prelungit cu NATO,” se arată în raport.

Pe 20 aprilie, jurnalistul Pavel Zarubin l-a întrebat pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, despre recomandarea Uniunii Europene adresată liderilor europeni de a nu participa la parada din 9 mai de la Moscova, care a comemorat Ziua Victoriei în Europa din al Doilea Război Mondial.

Lavrov a acuzat UE că alimentează “o ideologie neo-nazistă” în Europa și a promis că Rusia va face tot ce îi stă în putere pentru a elimina “nazismul.”

Potrivit Ukrainian World Congress, comentariile ministrului rus fac parte din eforturile continue ale Kremlinului de a evidenția rolul Uniunii Sovietice în victoria asupra Germaniei naziste și de a promova miturile legate de ceea ce Rusia numește “Marele Război pentru Apărarea Patriei,” discreditând în același timp Europa și NATO.

“Aceste eforturi urmăresc să amplifice sentimentele negative în rândul populației ruse și să sporească sprijinul pentru militarizarea societății ruse pe termen lung,” se mai precizează în raport.

Comentatorii au notat că liderul de la Kremlin și alți oficiali de rang înalt folosesc frecvent termenul de “denazificare” pentru a cere schimbarea regimului de la Kiev și înlocuirea acestuia cu un guvern pro-rus. Afirmația lui Putin că “naziștii” controlează guvernul Ucrainei a fost de altfel utilizată drept justificare pentru invazia pe scară largă declanșată în februarie 2022.

“Kremlinul folosește tot mai mult aceleași tactici aplicate împotriva Ucrainei și în raport cu Finlanda și fostele state sovietice, inclusiv Estonia și Moldova, pentru a-și justifica tentativele de a controla țări independente și pentru a crea condițiile informaționale necesare unor posibile agresiuni ruse viitoare,” se mai arată în documentul ISW.

# În sfârșit, IISS a publicat zilele trecute un raport în care afirmă că Rusia ar putea fi pregătită să lanseze noi atacuri asupra flancului estic al NATO chiar din 2027, dacă în acest an se va încheia un armistițiu în Ucraina.

Grupul think tank din domeniul securității susține că angajamentul lui Putin de a transforma economia și industria Rusiei într-unele de război înseamnă că Moscova ar putea reface forțele pentru un nou conflict în decurs de doi ani.

Raportul pornește de la ipoteza că un armistițiu va fi convenit în Ucraina mai târziu în acest an și că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, ar putea să se retragă din NATO sau să-și reducă prezența militară pe continentul european pentru a-și concentra atenția asupra amenințării percepute din partea Chinei. “Aliații europeni nu mai pot presupune că SUA vor oferi sprijinul militar necesar pentru apărarea continentului împotriva agresiunii ruse,” se arată în raport.

“Dacă forțele americane s-ar retrage din teatrul european începând cu mijlocul anului 2025, fereastra de vulnerabilitate a Europei s-ar deschide rapid. Nu doar că aliații europeni ar trebui să înlocuiască principalele platforme militare și efectivele americane – estimate la 128.000 de soldați – dar și să rezolve deficitul de capacități în domeniul spațial și al informațiilor, supravegherii și recunoașterii pe toate domeniile.”

În schimb, Rusia “ar putea fi în poziția de a reprezenta o provocare militară semnificativă pentru aliații NATO, în special pentru statele baltice, chiar din 2027,” afirmă analiștii IISS. Raportul a indicat că europenii ar avea nevoie de un trilion de dolari pentru a face față Rusiei fără ajutorul SUA.

Raportul IISS reflectă îngrijorările exprimate și într-un studiu al think tank-ului RAND, publicat în martie și intitulat “Russia’s Military After Ukraine,” care a subliniat că Kremlinul este probabil să mențină o economie de război și capacitatea de a accelera eforturile de refacere militară chiar și după ce se va încheia un armistițiu în Ucraina.

Un conflict Rusia-NATO?

În acest context tensionat, analiștii de la Foreign Policy au vorbit despre avertismentul mai multor șefi ai apărării din NATO care au avertizat că alianța trebuie să fie pregătită să facă față unui atac rusesc asupra unuia sau mai multor membri ai blocului în decurs de trei până la șapte ani.

Potrivit FP, un război între NATO și Rusia ar fi, cel mai probabil, foarte diferit de invazia Rusiei în Ucraina. Aceasta deoarece, cred analiștii, principalul obiectiv al Rusiei într-un război împotriva NATO nu ar fi acapararea unor teritorii întinse, cel puțin nu în faza inițială a conflictului, ci distrugerea alianței ca entitate politică și militară capabilă să se opună Moscovei. Iar pentru a realiza acest lucru, nu ar fi necesar ca Rusia să învingă forțele aliaților într-o bătălie deschisă și să mărșăluiască până la Berlin, ci ar urmări distrugerea unității și hotărârii NATO, Kremlinul mizând pe faptul că alianța s-ar fractura sub presiune. Distrugerea capacității generale a alianței de a purta un război ar reprezenta obiectivul final al Moscovei, deși slăbirea potențialului militar pe termen scurt ar fi, cel mai probabil, un scop inițial, scrie FP.

Generarea forțelor necesare pentru o astfel de tactică de presiune este, cel mai probabil, realizabilă pentru Rusia pe termen scurt, mai ales odată ce luptele din Ucraina încetinesc sau se încheie. Prin urmare, Rusia reprezintă o amenințare gravă și existențială pentru NATO, dar într-un mod fundamental diferit față de tipul de război observat în Ucraina, au afirmat analiștii.

Contrar propagandei belicoase a Rusiei, elitele politice și militare de la Moscova înțeleg că Rusia ar pierde, cel mai probabil, un război convențional de amploare cu NATO – chiar și în absența implicării directe a Statelor Unite, scriu analiștii RAND.

Pentru Rusia, evitarea unui conflict prelungit de uzură și obținerea unei soluții rapide și favorabile este, așadar, esențială, de aceea este probabil ca Moscova să favorizeze o campanie scurtă și de intensitate ridicată, menită să fractureze coeziunea politică a NATO. Scopul ar fi menținerea confruntării la un nivel localizat, implicând doar unul sau câteva state membre ale alianței, și încheierea rapidă a conflictului.

Deși trupele ruse au eșuat în repetate rânduri în Ucraina, există puține îndoieli cu privire la determinarea Rusiei de a răsturna ordinea post-Război Rece și de a-și restabili o sferă de influență în Europa de Est. Combinată cu ceea ce Rusia percepe drept o aversiune recurentă a Occidentului față de risc și o toleranță scăzută la suferință, această situație creează un amestec periculos care i-ar putea tenta pe factorii de decizie ruși să acționeze mai devreme decât mai târziu împotriva NATO, au afirmat experții.

Scenarii de luptă

Cum ar arăta însă atacul Rusiei? FP a prezentat un astfel de scenariu de război:

· Trupele ruse ar realiza o incursiune limitată pe teritoriul NATO, într-un punct perceput ca vulnerabil – de exemplu, într-unul sau mai multe dintre statele baltice.

· Ulterior, Rusia ar putea declara că orice tentativă de recucerire a zonei ocupate va declanșa o escaladare nucleară – o strategie pe care analiștii militari o numesc sanctuarizare agresivă.

· Pentru a întări acest mesaj, Rusia ar putea înarma și dispersa mai multe rachete echipate cu focoase nucleare tactice, declarându-se pregătită să le lanseze în orice moment.

· Dacă NATO s-ar pregăti de o contraofensivă, Rusia ar putea escalada și mai mult, lovind infrastructura civilă din interiorul Europei cu rachete convenționale, semnalând astfel că rezistența continuă nu face decât să sporească costurile.

· Dacă Rusia ar ajunge la concluzia că o escaladare și mai drastică i-ar servi interesele, lansarea unor lovituri nucleare de avertisment în spatele liniilor europene ar putea fi pasul următor.

· Deși va exista cu siguranță o rezistență puternică din partea unor membri, în special a celor din Europa de Est, Kremlinul va miza pe faptul că Statele Unite și principalii aliați din Europa de Vest, confruntați cu consecințe reale pe propriul teritoriu, s-ar retrage și ar evita să-și apere partenerii.

· Orice ezitare de a apăra un stat membru NATO atacat ar semnala prăbușirea efectivă a alianței – obiectivul principal al Rusiei și o condiție prealabilă pentru afirmarea dominației sale regionale.

Pe ce s-ar baza Moscova?

Pentru a desfășura un astfel de atac, Kremlinul ar avea nevoie de mai mulțe lucruri, au explicat analiștii.

· O forță de atac de vârf, capabilă să pătrundă printr-un punct slab al graniței NATO.

· Această forță ar trebui susținută de trupe de urmărire suficiente pentru a ocupa o porțiune mică, dar strategic relevantă, de teritoriu al alianței.

· Unități de drone tactice, care pot contribui la depășirea apărării, așa cum s-a întâmplat cu echipele de drone rusești au jucat care un rol esențial în străpungerea pozițiilor defensive ucrainene din regiunea Kursk și în recucerirea controlului. Rusia dispune acum de unii dintre cei mai capabili piloți de drone din lume – experimentați, căliți în luptă și probabil net superiori omologilor lor din NATO într-o confruntare inițială, cred experții.

· Forțe mobile tradiționale pentru a cuceri și menține teritoriul: infanterie bine antrenată, vehicule blindate, tancuri și unități de sprijin. Rusia a reușit să mobilizeze suficienți oameni nu doar pentru a acoperi pierderile din luptă, ci și pentru a-și extinde forțele, iar fabricile sale produc mai mult echipament și muniție – inclusiv tancuri moderne (după standardele rusești) și obuze de artilerie – decât trimit pe front.

· O forță nucleară de precizie credibilă, capabilă să amenințe – și, dacă este necesar, să execute – lovituri nucleare. Moscova este aici într-o poziție privilegiată.

· Rezerve masive de arme convenționale de atac cu rază lungă pentru a putea amenința și executa salve repetate asupra infrastructurii critice europene. Experții estimează că Rusia produce anual aproximativ 1.200 de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, 400 de rachete balistice cu rază scurtă și medie și peste 6.000 de drone cu rază lungă, lucrând în același timp la extinderea capacității de producție.

Cum va răspunde alianța?

În martie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a avertizat pe Putin cu un răspuns “devastator” în cazul în care Moscova ar ataca vreunul dintre membrii alianței. “Dacă cineva ar face o greșeală de calcul și ar crede că poate scăpa nepedepsit după un atac asupra Poloniei sau asupra oricărui alt aliat, va fi întâmpinat cu toată forța acestei alianțe de temut. Reacția noastră va fi devastatoare. Acest lucru trebuie să fie clar pentru Vladimir Vladimirovici Putin și pentru oricine altcineva care vrea să ne atace,” a declarat Rutte.

Newsweek a reamintit că, pe măsură ce statele membre NATO își exprimă tot mai des îngrijorarea cu privire la securitatea colectivă a Europei, președintele Trump a cerut țărilor europene să își mărească substanțial cheltuielile pentru apărare. Iar în martie, Comisia Europeană a propus deblocarea a aproximativ 800 de miliarde de euro (867 de miliarde de dolari) pentru a fi alocate suplimentar în acest scop.

Între timp, Lituania, stat membru NATO, a fortificat un pod de la granița cu Rusia cu piramide de beton antitanc, cunoscute sub numele de “dinții dragonului.” Aceste structuri au fost folosite pentru prima dată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și au rolul de a împiedica înaintarea tancurilor și a infanteriei mecanizate.

Aceasta a urmat unui anunț similar din partea vecinului său, Letonia. Statele baltice “sunt hotărâte să se asigure că ceea ce s-a întâmplat în Ucraina nu se va întâmpla și cu ele,” a declarat Roger Hilton, cercetător în domeniul apărării la think tank-ul GLOBSEC din Slovacia.

Vorbind despre pregătirile NATO, cei de la Foreign Policy au scris și ei că Europa trebuie să se pregătească pentru un tip de război pe care Rusia este probabil să îl planifice – unul care va fi semnificativ diferit de conflictul care se desfășoară acum în Ucraina. Publicația oferă și câteva soluții pentru a contracara o campanie scurtă și de intensitate ridicată a Rusiei, întrte care:

· Prevenirea oricei incursiuni la graniță, lucru care necesită o poziție credibilă de apărare avansată, pe care NATO încă nu o are.

· Implementarea unei apărări avansate înseamnă deplasarea mai multor trupe și echipamente către linia frontului, mai ales în condițiile în care Statele Unite își schimbă focalizarea și ar putea retrage formațiunile de luptă din Europa.

· Transformarea industriilor de apărare europene în industriii de război.

· Achiziționarea de către statele europene de echipamente și arme la o scară proporțională cu amenințarea, inclusiv drone, rachete, tancuri, mine și sisteme de sprijin.

· Statele europene membre NATO trebuie, de asemenea, să demonstreze capacitatea de a răspunde eficient la coerciția rusă, atât nucleară, cât și non-nucleară. Apărarea antirachetă trebuie completată de o capacitate credibilă de contraatac, care să riposteze imediat, inclusiv împotriva infrastructurii critice rusești.

· NATO trebuie să transmită fără echivoc că, deși nu urmărește o escaladare nucleară, nu va ceda în fața amenințărilor nucleare sau a folosirii armelor nucleare – și să susțină aceste cuvinte cu capacități reale. În acest context, statele europene cu arme nucleare trebuie să-și asume un rol mai important, extinzând și diversificând arsenalele nucleare și adaptându-și doctrinele pentru a răspunde amenințării ruse.

Surse: Wall Street Journal, Newsweek, Bild, The Economist, AP, Foreign Policy, Financial Times, Substack, The Moscow Times, Foreign Affairs, iiss.org, csis.org, understandingwar.org, uwc.org, rand.org, can.org, nato.int, llnl.gov, san.com