Analiză Bloomberg: Naţionalismul şi rezistenţa Europei de Est

Dacă recesiunea probabilă a Germaniei afectează economiile Europei de Est, poate fi o modalitate bună de a proba ideea că acestea ar fi efectiv colonii ale vecinei lor mult mai mari sau „ţări în proprietate străină”, cum le-au numit unii economişti, arată o analiză semnată de Leonid Bershidsky pentru Bloomberg.

Analiza completă:

Până acum, se pare că sunt guvernele naționaliste din Polonia și Ungaria au reuşit să îşi reducă dependenţa suficient pentru a-şi crește rezistența la perioadele de debilitate a economiei germane. Altele ar trebui să ia măsuri în aceeași direcție.

Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Polonia și România datorează – cel puțin în parte – recenta lor creștere economică spectaculoasă Germaniei. Companiile germane au integrat aceste țări în lanțurile lor de producție orientate către export, au contribuit la reducerea ratelor de șomaj și au stabilit standarde pentru condițiile de muncă și de calitate. Împreună, cifra de afaceri comercială din aceste cinci țări cu Germania a ajuns la 325,3 miliarde de euro (360,8 miliarde USD) anul trecut, cu 63% mai mult decât volumul comercial al Germaniei cu China. Pentru cele cinci economii, Germania este cea mai mare piață de export.

Astfel, atunci când economia germană se contractă, așa cum s-a întâmplat în al doilea trimestru al anului 2019, și s-ar putea întâmpla din nou în trimestrul al treilea, aceasta ar trebui să transmită valuri de impact în Europa de Est. Și, de fapt, creșterea a încetinit oarecum în toată regiunea. Dar, în unele țări, acest impact este mult mai dureros decât în altele, după cum relevă cele mai recente date despre producția industrială.

Până în prezent, România și Cehia par a fi cele mai afectate, în timp ce Ungaria, Polonia și Slovacia au rezistat recesiunii. Ce au făcut diferit?

Cele cinci economii din Europa de Est suferă din cauza lipsei de forță de muncă, după ani de natalitate scăzută și emigrare ridicată. Rata scăzută a șomajului crește salariile și cererea internă. În patru dintre cele cinci țări, Slovacia este singura excepție, vânzările cu amănuntul reflectă o creștere sănătoasă.

Cu toate acestea, cererea internă este cea mai mare în cele trei țări cu cele mai expansive politici fiscale: România, Ungaria și Polonia. În ultimele două, guvernele naționaliste au făcut promisiuni sociale mari, argumentând că nivelul de trai al țărilor lor trebuie să ajungă mai rapid la cele ale Europei de Vest, dar au salteaua excedentelor comerciale. România, pe de altă parte, depinde de importuri, iar guvernul său social-democrat slab supraviețuiește doar datorită cheltuielilor sociale generoase.

Polonia și Ungaria, precum și Republica Cehă, au urmat politici conștiente care vizează reducerea dependenței lor de Germania. În 2000, 42% din exporturile Republicii Cehe se îndreptau spre Germania, dar această proporție a scăzut la 32% în 2018; Ungaria și Polonia și-au redus dependența de Germania la exporturi cu 10 puncte procentuale și, respectiv, cu 7 puncte procentuale, în aceeași perioadă, dar au făcut mai mult decât pur și simplu separarea de cea mai mare economie din Europa. Polonia, de exemplu, produce acum mai multe produse finite decât produse intermediare, ceea ce nu era cazul la începutul secolului.

Se pare că punctul optim de rezistență maximă la tulburările germane se află la intersecția dintre expansionismul fiscal și o strategie conștientă de diversificare a exporturilor. Guvernele din Europa de Est care aderă la această combinație de politici au fost deseori descrise drept „populiste” și naționalismul lor economic a fost pus la îndoială. Cu toate acestea, în ciuda faptului că practicile lor politice iliberale au compromis libertățile de bază, au generat corupție și uneori au subminat justiția, se pare că viziunea lor economică dă roade, cel puțin în timp ce piețele muncii rămân în picioare și inflația rămâne gestionabilă.

România a aderat mai târziu la Uniunea Europeană și a pornit de la o bază mai joasă decât celelalte ţări. Nu a avut suficient timp pentru a diversifica exporturile sau pentru a stimula producția de produse finite, așa că este mai expusă la o recesiune venită din Germania și din zona euro în general. Slovacia este, de asemenea, în pericol din cauza dependenței sale uriașe de producătorii auto germani și a apartenenței sale la moneda euro, ceea ce înseamnă că nu poate controla stimulul monetar, așa cum fac vecinele sale cu propriile monede.

Nu este rea dependenţa de o țară precum Germania; puternicul său motor de export rămâne de încredere, chiar și în fața războaielor comerciale mondiale. Trucul pentru Europa de Est, pe care investițiile germane au îmbogățit-o și, într-o oarecare măsură, subjugat-o, este acela de a evita ca dependența să devină nesănătoasă și de a se asigura că nivelul de trai crește, pentru a compensa eventualele probleme economice temporare.

Traducerea Rador: Carlos Manuel Rodriguez

Foto: Muncitori în industrie (Sursa: Pexels.com)