Afirmațiile BBC despre imparțialitatea sa în privința reflectării situației din Gaza au fost demontate – The Spectator

Un e-mail intern divulgat de la un redactor-șef al BBC dezvăluie că corporația a emis instrucțiuni prescriptive către personal cu privire la modul de acoperire a situației umanitare din Gaza. Memo-ul, intitulat „Acoperirea crizei alimentare din Gaza”, echivalează cu un dictat editorial de sus în jos care renunță la imparțialitate, ridică o parte a unei narațiuni profund contestate și impune un cadru juridic-politic anti-Israel specific ca fapt stabilit.

Existența acestui e-mail este un semn elocvent al modului în care corporația lucrează pentru a se asigura că jurnaliștii săi respectă propriile perspective ideologice.

Acest ultim e-mail divukgat al BBC sugerează că aceasta nu își îndeplinește datoria

E-mailul, care a fost trimis personalului BBC vineri, începe prin a declara că „discuția privind cantitatea de ajutor care a ajuns în Gaza este irelevantă” și instruiește personalul că „ar trebui să spunem” că actualul sistem de distribuție „nu funcționează”. Acesta favorizează în mod explicit o anumită explicație a suferinței din Gaza: una care dă vina pe Fundația Umanitară din Gaza (GHF), un organism de ajutor relativ nou, înființat cu cooperarea SUA și a Israelului, trecând cu vederea rolul Hamas, conducătorii din Gaza și o organizație teroristă interzisă în conformitate cu legea britanică.

Dar cantitatea de ajutor care intră în Gaza nu este irelevantă. Dacă Hamas deturnează, obstrucționează sau revinde ajutorul, așa cum sugerează rapoartele israeliene și independente și cum au confirmat imaginile și mărturiile documentate, atunci locul, gestionarea și eficacitatea livrării ajutorului devin indicatori vitali ai locului în care se află problema. A da vina doar pe Israel pentru colapsul umanitar, în timp ce Hamas este exonerat sau ignorat, nu este un jurnalism responsabil sau corect, mai ales că Israelul susține că face eforturi extreme pentru a atenua acțiunile teroriștilor jihadiști de a persecuta și priva cetățenii din Gaza.

Memo-ul BBC califică sistemul GHF drept un eșec și instruiește personalul să declare acest lucru. Cu toate acestea, dovezile sunt departe de a fi concludente. Nivelurile de foamete și privațiuni din Gaza rămân neclare, estimările variind foarte mult în funcție de sursă și de poziția politică.

BBC – care a refuzat să comenteze e-mailul – pare mulțumit să accepte ca definitive cifrele privind victimele și afirmațiile privind foametea provenite de la organisme legate de Hamas sau ONG-uri simpatizante, în timp ce respinge sau omite datele și contra afirmațiile israeliene. E-mailul îndrumă personalul să facă referire la „dovezi tot mai numeroase” ale foametei și deceselor din jurul centrelor de ajutor, dar nu menționează nimic despre agenții Hamas care jefuiesc convoaiele, obstrucționează accesul sau chiar trag asupra civililor care încearcă să colecteze alimente – acuzații care au fost făcute public de Israel și susținute uneori de înregistrări video și mărturii ale martorilor oculari.

Chiar și dovezile fotografice utilizate de unele ziare britanice au fost limitate și incerte: fotografiile, realizate în mod evident în cadrul aceleiași ședințe foto, de un fotograf afiliat unei agenții foto turcești departe de a fi imparțială, arată un copil emaciat, dar, oricât de tragic ar fi acest lucru, un singur copil nu indică o foamete. Într-adevăr, unii au speculat că copilul în cauză prezintă semne vizibile ale altor afecțiuni medicale preexistente care ar putea cauza slăbire și malnutriție, o posibilitate susținută de prezența altor copii sănătoși și bine hrăniți care apar alături de el în aceeași serie de fotografii, aparent trăind în aceeași casă familială (Între timp, ministerul de externe al Israelului a dezmințit aceasta ca o manipulare Hamas – copilul, pe nume Osama al-Raqab, s-a născut cu o maladie genetică foarte gravă – fibroză chistică. El a fost transferat în Italia la tratament, unde starea sănătății sale s-a ameliorat simțitor. Transferul său din Gaza a fost înlesnit de Statul Israel – nota redacției).

Modelul GHF nu este niciun sistem improvizat și amator, așa cum sugerează nota. Dimpotrivă, este o rețea de distribuție strict gestionată, de nivel militar, concepută pentru a asigura că ajutorul ajunge direct și în siguranță la civili. Operat de personal verificat, cu supraveghere logistică, urmărire GPS și personal medical și de securitate la fața locului, GHF a raportat o rată zero de deturnare a ajutorului. În contrast, sistemul ONU pe care BBC îl apără cu nostalgie a văzut mai multe convoaie jefuite sub amenințarea armelor, cu pierderi documentate care au ajuns la 90% în unele cazuri. Prin urmare, este tendențios să se afirme că modelul vechi „a funcționat” când, de fapt, BBC însuși a relatat cu entuziasm foametea generalizată sub acel sistem cu mult înainte de punerea în aplicare a sistemului GHF: pe 10 februarie 2024, de exemplu, Lucy Williamson de la BBC a relatat că în nordul Fâșiei Gaza „copiii nu mănâncă de zile întregi” și că unii locuitori au recurs la „măcinarea hranei pentru animale în făină pentru a supraviețui”.

Cel mai scandalos este afirmația din e-mail că este „indiscutabil” că Israelul este puterea ocupantă în Gaza și, prin urmare, este responsabil din punct de vedere legal pentru prevenirea foametei. Această afirmație este prezentată fără rezerve, în ciuda faptului că statutul Gazei în conformitate cu dreptul internațional este contestat. Israelul s-a retras din Gaza în 2005, retrăgând toți coloniștii și prezența militară. Acesta susține, cu un anumit sprijin juridic, că nu îndeplinește criteriile de ocupație, deoarece nu guvernează Gaza și nu menține o prezență permanentă. Chiar și în cadrul operațiunilor de după 7 octombrie, Israelul susține că acțiunile sale constituie un angajament militar temporar, nu un control suveran.

Opinia juridică internațională poate fi împărțită în această privință. Ghidul editorial al BBC insistă asupra faptului că termenii controversați din punct de vedere politic, precum „ocupație”, ar trebui atribuiți și contextualizați, nu afirmați. Această regulă a fost ignorată. Memo-ul intern presupune o realitate juridică singulară, eludând complexitatea în favoarea condamnării morale.

Memorandumul BBC reflectă poziția adoptată de prezentatorii BBC, inclusiv Nick Robinson, care l-a intervievat recent pe purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, David Mencer. A sunat ca o ventrilocie instituțională, din partea unui organism care insistă că nu va numi Hamas teroriști, dar nu lasă loc de dezbatere cu privire la faptul că Gaza este „ocupată”.

Afirmând infailibilitatea narațiunii alese, BBC omite standardele jurnalistice de bază: să interogheze toate părțile, să facă distincția între fapte și acuzații și să trateze revendicările politice și juridice cu atenția cuvenită. În schimb, a optat să controleze limbajul la nivel intern, să impună conformitatea ideologică și să condamne fără diligența cuvenită.

Când corporația insistă că doar o singură parte poartă responsabilitatea și își instruiește reporterii în consecință, nu mai informează publicul. Îl convinge.

De ce pare că postul național britanic de televiziune este atât de disperat să atace singura organizație non-israeliană care face cel mai mult pentru a submina dominația Hamas asupra Gazei și a poporului său? Cu cât GHF și armata israeliană se apropie mai mult de înfrângerea definitivă a teroriștilor, cu atât BBC insistă mai vehement că statul evreu înfometează în mod deliberat copiii. Le este greu să creadă că o dictatură jihadistă islamică autoproclamată ar fi putut concepe un astfel de nivel de suferință și tortură, dar nu le este greu să creadă că statul democratic evreu a făcut acest lucru.

BBC este finanțat din fonduri publice și are obligația legală de a rămâne imparțial. Acest ultim e-mail scurs sugerează că nu își îndeplinește această obligație. Ca întotdeauna, nu există practic nicio șansă ca organizația să recunoască, să remedieze sau să fie sancționată pentru această neregulă. Nu o face niciodată.