Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Convocată pentru un vot final, Adunarea Națională a adoptat marți, definitiv, textul cu o diferență de cincisprezece voturi, 247 la 232.
Pensiile de bază și cele sociale vor fi majorate cu 0,9% la 1 ianuarie, o rată indexată la inflație, conform prevederilor legii, în absența unei măsuri care să modifice această regulă în bugetul securității sociale pentru 2026, adoptat definitiv marți, notează Le Figaro.
Guvernul prevedea inițial un „an alb” în 2026, adică înghețarea pensiilor și a prestațiilor sociale, pentru a realiza economii de 3,6 miliarde de euro, dintre care 2,7 miliarde din pensii.
Măsura, inclusă în versiunea inițială a proiectului de lege privind finanțarea securității sociale (PLFSS), a fost eliminată pentru prima dată de Adunarea Națională în noiembrie, apoi restabilită parțial de Senat, înainte de a fi eliminată din nou în a doua lectură. Prin urmare, aceasta a dispărut din versiunea finală a PLFSS, adoptată marți.
În consecință, se va aplica Codul securității sociale: pensiile și minimele sociale vor fi indexate în funcție de creșterea medie a prețurilor de consum (cu excepția tutunului) din anul 2025, calculată de INSEE.
O circulară care confirmă această rată de revalorizare a pensiilor a fost deja difuzată luni, a precizat Ministerului Muncii pentru Agenția France-Presse (AFP).
Pentru o pensie de bază de 1.200 de euro, de exemplu, revalorizarea reprezintă o creștere de 10,80 euro pe lună, care va fi vizibilă la plata din februarie.
Acest calcul nu include pensia complementară, pentru care rata de revalorizare variază în funcție de regimuri.
Pensiile suplimentare ale foștilor angajați din sectorul privat (14 milioane de persoane), de exemplu, care cresc de obicei la 1 noiembrie, nu au fost revalorizate anul acesta, „din lipsă de acord” între sindicate și patronat, care gestionează sistemul.
Votul de marți este o victorie pentru premierul Sébastien Lecorn, care pare să valideze, cel puțin temporar, strategia sa de a încerca să găsească un compromis în parlamentul francez, care se află într-o situație de impas.
În octombrie, premierul a exclus utilizarea unei portițe constituționale pentru a promova legislația fără vot, în scopul de a-și asigura supraviețuirea politică, lăsând în schimb dezbaterile parlamentare să se prelungească haotic timp de săptămâni, în speranța că parlamentarii vor ajunge la un acord.
Dacă legea ar fi fost respinsă, Lecornu și-ar fi putut pierde funcția.
Președintele Emmanuel Macron s-ar fi confruntat atunci cu opțiuni neplăcute, fie să caute un al șaselea prim-ministru în mai puțin de doi ani, fie să convoace alegeri anticipate care ar fi putut consolida poziția partidului de extremă dreapta, Rassemblement National.