Acțiune inedită. Două asociaţii ale magistraţilor au solicitat preşedintelui Curţii de Justiţie a UE să suspende activitatea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Koen Lenaerts ar putea lua o decizie în martie

Două asociaţii ale magistraţilor, Forumul Judecătorilor din România (FJR) şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor, au solicitat preşedintelui Curţii de Justiţie a UE (CJUE), Koen Lenaerts, să dispună măsuri provizorii în cadrul proceselor deschise de aceste asociaţii la CJUE prin care solicită instanţei europene să clarifice dacă Romania trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene în cadrul MCV şi Tratatul pentru funcţionarea UE, a informat FJR într-un comunicat de presă. Acest demers a fost însă prea puțin comentat și reprezintă o acțiune inedită a magistraților din România.

Ce măsuri provizorii au solicitat asociaţiile. De exemplu, în cadrul acestor procese deschise la CJUE, asociaţiile au solicitat preşedintelui CJUE, Koen Lenaerts, să dispună măsuri provizorii, adică să solicite statului român să dispună suspendarea activității Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) din cadrul Parchetului general.

„Atât în cauza C-83/19, cât şi în cauza C-127/19 aflate pe rolul CJUE au fost solicitate preşedintelui Curţii să dispună măsuri provizorii, la fel ca în cazul cererilor din Polonia. Adică, suspendarea aplicării dispoziţiilor legislative care au legătură cu acele trimiteri. Preşedintele CJUE poate lua ce măsuri provizorii consideră necesare”, au declarat surse judiciare pentru G4media.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„Este ca la noi, cerere de suspendare până la pronunţarea pe fond”, au explicat sursele G4media.

Când s-ar putea pronunţa preşedintele CJUE. Solicitările au fost făcute de cele două asociaţii pe 15 şi, respectiv, 20 februarie. În cazul Poloniei, cererile de măsuri provizorii au fost admise în 18 zile de la depunere.

„În cazul Poloniei, în octombrie au fost luate măsuri provizorii, în decembrie au fost confirmate, acum în februarie au fost pledoariile şi hotărărea finală e aşteptată în martie”, au explicat sursele G4media.

Ce se întâmplă dacă România nu respectă deciziile CJUE. „Nu există cazuri în care statele membre să nu respecte deciziile CJUE. Cereri de măsuri provizorii au mai fost doar în cazul Poloniei”, a explicat un specialist în practica CJUE pentru G4media. În caz contrar, Curtea europeană ar putea impune sancţiuni financiare României.

Potrivit articolului 260 din Tratatul pentru funcţionarea UE:

• „(1) În cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene constată că un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul tratatelor, acest stat este obligat să ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curţii.
  (2) În cazul în care consideră că statul membru în cauză nu a luat măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curţii, Comisia poate sesiza Curtea, după ce a dat statului în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile. Comisia indică cuantumul sumei forfetare sau al penalităţii cu titlu cominatoriu pe care statul membru în cauză trebuie să le plătească şi pe care îl consideră adecvat situației.
  În cazul în care Curtea constată că statul membru în cauză nu a respectat hotărârea sa, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu”, se arată în Tratatul pentru funcţionarea UE.

Opțiunea nucleară. În plus, Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, a declarat vineri, într-un interviu pentru RFI, că Bruxelles-ul are mai multe instrumente de intervenție pentru a răspunde încălcării principiilor statului de drept în România, printre care procedura de infringement și „opțiunea nucleară”: declanșarea articolului 7 din Tratatul UE (suspendarea dreptului de vot în UE).

Polonia a respectat decizia CJUE. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat pe 18 decembrie 2018 legea prin care a fost anulată scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme de la Varșovia de la 70 la 65 de ani, măsură care a dus în luna iulie la retragerea forțată a mai multor judecători, inclusiv a președintelui Curții.

Decizia șefului statului polonez a venit după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Polonia trebuie să suspende imediat aplicarea noii legi privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme, tranşând o dispută în acest sens între Varşovia şi Bruxelles.