G4Media.ro

Presa maghiară de opoziție: Ungaria este la ani-lumină distanță de prosperitatea românească

sursa foto: Pixabay

Presa maghiară de opoziție: Ungaria este la ani-lumină distanță de prosperitatea românească

Consumul real al gospodăriilor din Ungaria reprezintă 72% din media UE. Aceasta este a doua cea mai rea situație din Uniunea Europeană, potrivit cifrelor Eurostat, scrie publicația maghiară de opoziție NÉPSZAVA, citată de Rador.

Anul trecut, consumul ungar a recuperat 2 puncte procentuale din decalajul față de media UE, în timp ce în 2021 a reprezentat doar 70% din media UE, urmând să ajungă la 72% în 2022, potrivit datelor Eurostat ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că aceasta este a doua cea mai rea cifră din UE. În 2021 și anul trecut, doar bulgarii au cheltuit mai puțin pentru consum decât ungurii, consumul individual fiind de 67% din media UE. În termeni simpli, acest lucru înseamnă că gospodăriile ungare sunt pe locul al doilea în topul celor mai sărace din UE – dar, bineînțeles, aceasta este doar o medie, existând o variație uriașă în cadrul unei țări.

Consumul ungar este la egalitate cu cel din Slovacia, unde statisticienii au măsurat 73% din media UE, deși trebuie remarcat faptul că, de ani de zile, există o dezbatere între experți cu privire la calitatea datelor slovace. Alte dovezi nu susțin performanța slabă a Slovaciei, nici în ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, nici în ceea ce privește produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. În clasament urmează, de jos în sus, Croația (75 la sută) şi Grecia (78 la sută).

Dintre foștii concurenți regionali, cehii au cele mai slabe performanțe, dar chiar și acolo, achiziționarea bunurilor de consum pe cap de locuitor reprezintă 83% din media UE, urmați de polonezi, cu 86%, și de români, cu 88%.

În ultimii ani, România a depășit deja Ungaria în ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, dar recuperarea decalajului față de celelalte țări V4 (Grupul de la Visegrad) reprezintă o realizare majoră.

Consumul românesc este susținut în mod semnificativ de banii trimiși în țară de românii care muncesc în străinătate.

Luxemburg se află de ani de zile în fruntea listei, cu un consum cu 38% (138%) peste media UE, urmat de Germania (119%) și de Austria, care se află în urmă cu un consum pe cap de locuitor de 118% din media UE. În acest an, indicatorul ungar s-a îmbunătățit cu două puncte procentuale, ceea ce, dacă se va menține și în anii următori, ar însemna că va fi nevoie de 14 ani pentru a atinge media UE și de încă 9 ani pentru a ajunge din urmă Austria. Adică, în ritmul actual de dezvoltare, Ungaria este cu 25 de ani în urma Austriei, similar cu ceea ce era la momentul schimbării de regim din 1990. Problema este în mod clar cu modelul economic ungar, deoarece fostele state baltice, care au optat pentru o modernizare rapidă, au ajuns deja la 80% din consumul UE, în timp ce Lituania a ajuns practic la nivelul UE, cu un consum pe cap de locuitor care a atins 95% din media UE, ceea ce este o performanţă strălucită pentru o economie ex-sovietică. (Traducerea: Vizi Blanka)

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii

  1. Lasa ca are grija PSD-ul (împreună cu cel galben) sa ajungem Ungaria prin metode naționaliste, tomata românească , produse de baza la preț fix care lipsesc cu desăvârșire etc. Și apoi vor fi validate în 2024, cu încă o coaliție, pentru încă 4 ani.

  2. De aia nu trebuie tăiate pensiile și salariile speciale.

    • Pai sigur ca da!Vedeti ca o parte importantă din consum este „pe caiet”,este pe datorie.Sa pună alaturi si cifra privind datoria publică a Romaniei,impreună cu rata dobanzilor,sa vedem atunci ce trai,ce putere de cumparare sustenabila avem!

  3. cam suspecte datele. lasa ungaria. cehia are cea mai mica discrepanta in venituri si nu-mi vine sa cred ca e 5pp sub romania, unde jumate din tara consuma ciuciu. pe urma estonia…

  4. Recuperarea decalajelor economice de către România – în comparație cu statele similare ( foste socialiste) din Europa – este un proces real dar și de durată. Aș menționa imediat că față de oportunitățile și punctele tari ale țării procesul este mult mai lent, decât teoretic posibil. În întârzierea recuperării clasa politică pe care o avem de 30 de ani joacă un rol esențial. Este adevărat că situația de ansamblu este denaturată în sus, prin contribuția la puterea de cumpărare a românilor, adusă de milioanele de români din străinătate. Situația arată de parcă am avea câteva județe sau domenii economice cu efect de boom. La concret, în comparație cu Ungaria, la indicatorii menționați:
    Datoria publică a României a depășit anul acesta 700 miliarde lei ( numai sub guvernul Ciucă a crescut cu 40 miliarde ). În prezent, deci datoria publică a României a ajuns la 50 % din PIB ( față de 35,2 % îm 2019 ).Datoria publică actuală a Ungariei este de 73,3 % din PIB, cu intenții de reducere în doi ani la sub 65 %. Precizez că este un indicator important, dar cumva indirect, în ce privește nivelul de trai al oamenilor. ( Știre proaspătă : Anglia a ajuns să depășească 100 % din PIB la datoria publică )
    Rata dobânzii de bază stabilită de băncile naționale : România 7 % ; Ungaria 13 %. Este normal, sarcina principală a băncilor naționale este menținerea câr mai stabilă a prețurilor / inflației. La inflație mare – în Ungaria 24 % – corespunde o rată a dobânzii mai mare. Rata inflației la noi în luna Mai a fost de 10,6 %.