G4Media.ro

Universitățile de medicină solicită să le fie transferate cele 15 spitale ale…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Universitățile de medicină solicită să le fie transferate cele 15 spitale ale Ministerului Transporturilor / Guvernul a anunțat că le dă autorităților locale / Ce argumente au rectorii pentru crearea „rețelei de spitale universitare”

Universitățile de medicină solicită să le fie transferate cele 15 spitale ale Ministerului Transporturilor, susținând crearea „rețelei de spitale universitare”. Demersul a fost lansat de rectorul UMF din Târgu Mureș și s-au aliat acestuia și rectorii universităților de medicină din București, Iași și Cluj.

Premierul Nicolae Ciucă a decis, într-o întâlnire la Palatul Victoria cu factorii de decizie la nivel guvernamental şi local, să înceapă procesul de transfer al celor 15 unităţi spitaliceşti aflate în prezent în coordonarea Ministerului Transporturilor către autoritățile locale, urmând ca prima etapă să fie demarată prin intermediul unui comitet interministerial coordonat de secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, a informat Executivul în 3 martie.

„Principala sarcină a acestui comitet va fi de a realiza cadrul normativ necesar la nivelul Guvernului. În cea de-a doua etapă vor fi identificate toate măsurile pentru a ne asigura că există capacitatea şi resursele pentru ca autorităţile locale să poată consolida şi chiar dezvolta capacitatea de tratament oferită de aceste spitale. Un rol important în acest sens îl vor avea universităţile de medicină, care vor contribui la pregătirea personalului medical din aceste reţele”, a declarat premierul, citat în comunicatul Guvernului. Detalii aici.

După o săptămână, în 10 martie, rectorul UMF Târgu Mureș a lansat pentru prima dată în spațiul public ideea creării unei rețele de spitale universitare, prin preluarea celor 15 unități spitalicești de la Ministerul Transporturilor. În următoarele zile, rectorii UMF București, Iași și Cluj au ieșit cu declarații de susținere a acestui demers.

Principalele argumente ale universităților:

  • potrivit clasificării mondiale a spitalelor pe anul 2022, primele 25 de spitale din Europa sunt universitare
  • intrăm într-o normalitate: Ministerul Transporturilor să se ocupe de… transporturi, iar Ministerul Sănătăţii, de sănătate
  • în spitalele universitare se vor pregăti atât studenţii la medicină, cât şi medicii rezidenţi
  • pot deveni centre de excelenţă în cercetare

Rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş, profesor doctor Leonard Azamfirei, a susținut, în 10 martie, într-o postare pe Facebook, că este nevoie de o reţea naţională de spitale universitare, dat fiind faptul că, potrivit clasificării mondiale a spitalelor pe anul 2022, primele 25 de spitale din Europa sunt universitare.

„Recent a fost dată publicităţii clasificarea mondială 2022 a spitalelor – World’s Best Hospitals 2022, realizată de către Newsweek şi compania Statista. Dacă primele poziţii din cele 250 care apar în clasificare sunt ocupate, de fiecare dată, de spitalele din SUA (primele 3 poziţii), este de comentat ierarhia spitalelor din Europa. Există o legătură firească între puterea economică a ţărilor şi calitatea serviciilor medicale din aceste ţări, dar aş vrea să mai aduc în faţă încă un lucru evident: fie din denumirea spitalelor, fie din analiza sumară a activităţilor acestora rezultă că primele 25 de spitale din Europa sunt spitale universitare (…) În toată lumea, performanţa medicală de vârf se face mai ales în spitalele universitare, fără ca această afirmaţie să diminueze în vreun fel importanţa activităţii medicale din celelalte spitale publice sau private, care are însă o orientare mai ales comunitară, cu adevărat necesară de altfel, la fiecare nivel sau uneori chiar de rentabilitate imediată, cu referinţă, mai ales la serviciile medicale private”, a arătat dr. Leonard Azamfirei, pe Facebook, potrivit Agerpres.

Potrivit rectorului UMFST Târgu Mureş, recenta decizie luată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii împreună cu Ministerul Sănătăţii de a face transferul spitalelor din reţeaua Transporturilor la universităţile de medicină şi la autorităţile locale reprezintă „ocazia de aur” de a crea şi în România o reţea naţională de spitale universitare, aşa cum există de altfel în toate sistemele medicale performante din întreaga lume.

Rectorul consideră că un asemenea demers complex trebuie făcut cu înţelepciune, pentru a proteja interesele pacienţilor, mai întâi, dar şi ale personalului medical care lucrează în aceste instituţii, precum şi interesul naţional de securitate în transporturi.

„Toate acestea însă se pot reglementa cu atenţie dacă acceptăm schimbarea. Importantă mi se pare ideea! Iar aprecierea nu vine dintr-un interes local, în Târgu Mureş nefiind, din păcate, un spital CFR. Construim din resurse proprii un spital universitar – Spitalul clinic G. E. Palade, care sper să nu fie unic, ci să devină o parte a unei reţele naţionale. Universităţile au expertiza şi capacitatea financiară de a da o nouă dimensiune, de excelenţă, asistenţei medicale din România. Şi poate că intrăm astfel şi într-o normalitate: Ministerul Transporturilor să se ocupe de… transporturi, iar Ministerul Sănătăţii, de sănătate! Credeţi că ar exista vreun serviciu asigurat în prezent de spitalele CFR care nu ar putea fi realizat de celelalte spitalele civile sau militare? Este nevoie de o schimbare, făcută mai întâi conceptual şi apoi de forţa necesară de a fi pusă în practică. Dar schimbarea începe cu ideile noastre”, a subliniat rectorul UMFST Târgu Mureş.

În opinia acestuia, spitalele universitare au atribuţii suplimentare, în sensul că ele trebuie să facă nu doar medicină de performanţă, ci să fie locul unde apare inovaţia în medicină sau se introduce inovaţia în primă instanţă.

„Este locul unde se formează studenţii şi medicii rezidenţi, unde se supraspecializează medicii, este spaţiul dezirabil de cercetare medicală, de studiu şi de progres. Este locul de ultimă adresabilitate la care apelează nu doar bolnavii cu patologii complexe, ci, deseori chiar medicii din spitalele de un alt rang, din dorinţa comună de a rezolva un caz medical dificil. Dacă nu acolo, unde altundeva? Este sau trebuie să fie locul profesionalismului în medicină”, a mai susţinut dr. Leonard Azamfirei.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti (UMFCD) a transmis, duminică, faptul că susţine transferarea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în administrarea Universităţilor de Medicină şi Farmacie tradiţionale şi transformarea acestora în unităţi sanitare universitare.

Potrivit unui comunicat al UMFCD transmis Agerpres, rectorul UMF „Carol Davila” Bucureşti, prof. univ. dr. Viorel Jinga, consideră „extrem de importantă” formarea unei reţele de spitale universitare, care pot contribui astfel la dezvoltarea coordonată a resursei umane din sănătate, având în vedere că în aceste spitale se pregătesc atât studenţii la medicină, cât şi medicii rezidenţi.

„Dezvoltarea unei reţele de spitale universitare reprezintă un pas important pentru îmbunătăţirea sistemului public de sănătate din România. Aceste spitale vor putea oferi oportunităţi de învăţare pentru studenţi, formare pentru medicii rezidenţi, dar în cadrul unităţilor se pot organiza şi platforme de cercetare. Pe de altă parte, în spitalele universitare se pot dezvolta servicii de nişă în medicină care să vină în sprijinul pacienţilor pe diverse patologii. Spitalele universitare sunt de obicei echipate cu tehnologie modernă şi pot oferi astfel servicii medicale specializate şi complexe, care nu sunt disponibile în alte spitale publice”, a declarat Viorel Jinga, citat în comunicat.

Potrivit acestuia, realizarea unei reţele de spitale universitare poate avea un impact semnificativ asupra îmbunătăţirii accesului la serviciile medicale de calitate, prin furnizarea atât de servicii medicale specializate, precum şi prin atragerea de specialişti.

„În plus, spitalele universitare pot deveni centre de excelenţă în cercetare, contribuind la dezvoltarea de noi tratamente şi terapii pentru pacienţi la fel cum vedem şi în alte ţări, care investesc mult mai mult decât noi în sistemul de sănătate”, a explicat rectorul UMFCD.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti consideră că prin dezvoltarea de noi spitale universitare se va îmbunătăţi accelerat şi baza clinică în care se formează resursa umană din sănătatea românească.

În Bucureşti, spitalul aflat în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii care ar putea trece în administrarea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” este Spitalul Clinic CF Nr. 2., se precizează în comunicat.

Reprezentanţii UMFCD consideră că trecerea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în administrarea Universităţilor de Medicină poate reprezenta „un pas important” şi în dezvoltarea profesională a personalului medical ce îşi desfăşoară şi în prezent activitatea în respectivele unităţi.

„Spitalele universitare nu numai că furnizează asistenţă medicală pentru pacienţi, dar oferă şi oportunităţi unice de formare pentru studenţii şi medicii rezidenţi. Prin intermediul spitalelor universitare, studenţii au acces la cadre universitare cu experienţă vastă în domeniu, ceea ce le permite să dobândească cunoştinţe esenţiale pentru a deveni medicii de mâine, care să lucreze în sistemul medical public românesc. În plus, dezvoltarea spitalelor universitare ajută şi la îmbunătăţirea abilităţilor medicilor rezidenţi, dar şi la intensificarea schimbului de experienţă atât de necesar în ceea ce înseamnă medicină astăzi, ceea ce duce în final la o îmbunătăţire semnificativă în furnizarea serviciilor medicale’, a transmis Viorel Jinga.

Parteneriatul între Universităţile de Medicină şi Farmacie tradiţionale din România din Alianţa Universitară G6-UMF cu Ministerul Sănătăţii pentru dezvoltarea Strategiei de resurse umane în sănătate şi pentru creşterea calităţii serviciilor medicale au adus în discuţie crearea reţelei naţionale de spitale universitare, care oferă la nivelul UE cea mai bună asistenţă medicală pacienţilor, menţionează UMFCD, care adaugă că, încă de la început, atât ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, cât şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu au susţinut acest concept, care se poate materializa în scurt timp prin trecerea unora dintre spitalele Ministerului Transporturilor în administrarea Universităţilor de Medicină şi Farmacie.

„Dezvoltarea reţelei de spitale universitare ar reprezenta un proiect important pentru viitorul medicinei româneşti”, se mai transmite în comunicatul de presă.

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, se alătură ideii lansate în Alianţa G6-UMF şi subliniază importanţa necesităţii creării unei reţele naţionale de spitale universitare, apreciind că o astfel de reţea ar avea numeroase beneficii atât pentru pacienţi, cât şi pentru sistemul de sănătate în ansamblu.

„În ultimii ani, sistemul medical din România a suferit numeroase schimbări şi reforme, dar încă există multe probleme care trebuie abordate şi rezolvate. Una dintre aceste probleme este lipsa spitalelor universitare în România, o situaţie care se deosebeşte de cea din alte ţări europene, unde spitalele universitare sunt considerate cele mai importante centre medicale, de înaltă calitate. Un argument puternic în sprijinul acestei afirmaţii: în clasificarea mondială a spitalelor – World’s Best Hospitals 2022, primele 25 de spitale din Europa sunt universitare”, a declarat luni rectorul UMF Iaşi, citat de Agerpres.

Conform sursei citate, aceste spitale sunt afiliate universităţilor şi sunt implicate în cercetare şi educaţie medicală, pe lângă furnizarea de servicii medicale de înaltă calitate.

„Spitalele universitare sunt dotate cu echipamente moderne, dispun de resurse financiare şi tehnologice pentru cercetare şi inovare, precum şi de personal medical bine pregătit şi specializat în diferite domenii. Pacienţii care sunt trataţi într-un spital universitar beneficiază de îngrijirea unui personal medical bine pregătit, care are o experienţă vastă în tratarea diferitelor afecţiuni”, a explicat rectorul UMF Iaşi.

Preluarea Spitalului CFR din Iaşi şi transformarea lui într-un spital universitar reprezintă o oportunitate importantă pentru UMF Iaşi şi pentru întreaga comunitate din regiune.

„Odată cu transformarea spitalului CFR într-un spital universitar, se poate beneficia de resursele şi expertiza profesorilor şi cercetătorilor din cadrul Universităţii ceea ce ar contribui la îmbunătăţirea actului medical. În al doilea rând, un astfel de spital ar putea servi ca centru de cercetare medicală, oferind oportunităţi pentru cercetători să investigheze şi să dezvolte noi tratamente şi tehnologii medicale. De asemenea, acesta ar putea fi utilizat pentru formarea studenţilor şi a personalului medical, permiţându-le să dobândească experienţă practică într-un mediu medical avansat şi modern”, a menţionat Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi.

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca a anunțat, luni, că susţine iniţiativa de înfiinţare a unei reţele naţionale de spitale universitare prin transferul a celor 15 unităţi medicale de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii către universităţile de specialitate şi autorităţile locale.

„Decizia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii de a face transferul celor 15 spitale aflate în subordinea sa la universităţile de medicină şi farmacie şi la autorităţile locale reprezintă o oportunitate de a crea o reţea naţională de spitale universitare, precum cele care există deja în toate sistemele medicale performante din întreaga lume. Universităţile de Medicină şi Farmacie din cadrul Alianţei Universitare G6-UMF, prin parteneriatul dezvoltat cu Ministerul Sănătăţii pentru dezvoltarea Strategiei de resurse umane în sănătate şi pentru creşterea calităţii serviciilor medicale, îşi pot asuma misiunea de a contribui la consolidarea şi dezvoltarea capacităţii de pregătire profesională a resursei umane şi de tratament al pacienţilor din aceste spitale”, se arată într-un comunicat de presă transmis, luni, de UMF Cluj.

Potrivit sursei citate, dezvoltarea reţelei naţionale de spitale universitare ar reprezenta un proiect important pentru viitorul medicinei româneşti, în condiţiile în care în prezent spitalele trebuie să facă faţă optim la nevoile şi provocările existente (după cum s-a putut observa în perioada pandemiei) şi trebuie să fie suficient de bine organizare şi flexibile încât să poată face faţă şi la potenţiale provocări noi. Acest lucru înseamnă înseamnă şi flexibilitate din perspectiva spaţiilor disponibile şi cu dotările tehnice corespunzătoare, cât şi din perspectiva personalului calificat, la pregătirea căruia universităţile de medicină şi farmacie vor avea un rol important.

„Avantajele integrării şcolilor de medicină cu spitalele universitare sunt de natură interdisciplinară şi scolastică, prin acces facil la experţi din toate domeniile, atât clinice, cât şi din disciplinele fundamentale. Peste tot în lume, spitalul universitar este furnizor de servicii medicale de înaltă calitate, este locul unde se formează studenţii şi medicii rezidenţi, unde se supraspecializează medicii, este spaţiul ideal pentru cercetare medicală, pentru studiu, inovaţie şi progres”, a declarat, conform comunicatului, rectorul UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, prof dr Anca Dana Buzoianu.

De asemenea, „reluarea Spitalului Clinic C.F. din Cluj-Napoca şi transformarea lui într-un spital universitar reprezintă o oportunitate importantă pentru UMF ‘Iuliu Haţieganu’ şi pentru întreaga comunitate din regiunea Transilvaniei”, se adaugă în comunicat.

Rectorul UMF Cluj a explicat că prin transformarea Spitalului Clinic C.F. într-un spital universitar, actul medical va fi perfecţionat prin expertiza cadrelor didactice şi cercetătorilor din cadrul universităţii clujene.

„În ceea ce priveşte colaborarea universităţii noastre cu acest spital în formarea studenţilor, acest lucru va fi extins şi îmbunătăţit. Un număr mult mai mare de studenţi vor putea dobândi experienţă şi abilităţi practice într-un mediu profesional de înaltă performanţă. De asemenea, un astfel de spital universitar ar putea servi ca centru de cercetare medicală, oferind cercetătorilor oportunităţi de a studia şi de a dezvolta noi metode de tratament şi tehnologii medicale”, a mai prof dr Anca Dana Buzoian.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. Si eu sustin demersul.