Impactul tăierilor din educație operate de Legea Bolojan este de doar 0,02% din PIB în 2025, marginal pentru bugetul României, dar poate echivala cu o scădere de peste 6% din bugetul total alocat învățământului în 2025 și 2026 – arată Romanian Economic Monitor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

UPDATE: Precizări remise redacției de prof.univ.dr.  Szász Levente, coordonatorul echipei de cercetare Romanian Economic Monitor:

1) Nu am confirmat estimările Consiliului Fiscal în studiul nostru, mai mult, le-am pus în contrast cu estimările marilor agenții de rating, estimări care diferă semnificativ de estimările Consiliului Fiscal – așadar nu sunt confirmate nici de noi, nici de agențiile de rating.
2) Legat de Educație am scris că procentajele estimate par mici în contrast cu PIB, dar reprezintă o pondere mult mai mare în bugetul alocat învățământului.

——

Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, arată analiza Romanian Economic Monitor (REM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB).

Pe de altă parte, chiar dacă unele reduceri de cheltuieli par modeste ca pondere în PIB – de exemplu, diminuarea alocărilor pentru educație este estimată la doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,2% în 2026 – acestea pot avea un impact major asupra domeniului vizat, arată analiza Romanian Economic Monitor. Astfel, o reducere a cheltuielilor anuale cu 0,2% din PIB în sectorul educației poate echivala cu o scădere de peste 6% din bugetul total alocat învățământului (asumând o alocare bugetară de aprox. 3% educației în 2026, similar anului 2025), ceea ce ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului.

Analiștii REM se bazează pe estimările Consiliului Fiscal, care a calculat anterior că măsurile aplicate în educație vor aduce o economie de aproximativ 0,02% din PIB, ceea ce reprezintă 378 de milioane de lei, adică 0,6% din bugetul Ministerului Educației alocat pentru acest an.

Potrivit infograficului prezentat de REM, reducerea cheltuielilor din educație contribuie cu doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026 la ajustarea deficitului bugetar. În același timp, măsura creșterii normei didactice și a comasărilor școlare produce efecte majore în școli, fără a aduce o corecție bugetară semnificativă.

„Care este impactul estimat al măsurilor fiscale asupra deficitului bugetar al României? Care ar trebui să fie rolul pachetului 2?

Conform estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la finalul lui 2025.

Pentru a coborî sub pragul de 3% din PIB, sunt necesare măsuri suplimentare, dar și reforme structurale care să corecteze disfuncționalitățile sistemului fiscal și redundanțele aparatului public – intenția din spatele pachetului 2”, scriu analiștii REM.

Analiza apare în contextul în care ministrul Educației, Daniel David – rector suspendat al UBB – a respins în iulie concluziile Consiliului Fiscal, declarând: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit”.

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro