Ucraina continuă să depindă de Ungaria și Slovacia pentru aprovizionarea cu gaze. Licitația pentru gazele prin coridorul vertical Grecia – România a fost un eșec din cauza prețului triplu

Este de așteptat ca Ucraina să continue să se bazeze pe fluxurile de gaze din Ungaria și Slovacia în această iarnă – în ciuda sensibilităților politice cu aceste țări – după ce Kievul a refuzat livrări mai scumpe prin conducta transbalcanică Grecia – Bulgaria – România, au declarat participanți la piață pentru publicațiile World Energy News și Liberal.gr.

Fostul șef al operatorului sistemului de transport din Ucraina, Serghei Makogon, a comentat că rezultatul ultimei licitații lunare pentru livrări de gaz prin conducta transbalcanică a arătat că nu sunt așteptate volume semnificative de import dinspre Grecia.

Conducta, care a fost sprjinită de Moldova, România, Bulgaria și Grecia pentru a susține aprovizionarea Ucrainei înainte de iarnă, se confruntă cu dificultăți de operare din cauza costurilor de transport mai mari.

Ucraina plătește aproximativ 2 euro pe MWh pentru fluxurile de gaze prin Ungaria, Polonia și Slovacia, în timp ce tranzitul prin coridorul balcanic costă aproximativ 7 euro pe MWh. Până în prezent, în 2025, țările UE au livrat aproape 3,5 miliarde de metri cubi de gaze către Ucraina, marea majoritate a volumelor provenind din Ungaria, Slovacia și Polonia. Numai din Ungaria, fluxurile au ajuns la 1,7 miliarde de metri cubi de la începutul anului până la mijlocul lunii august.

Gradul mare de utilizare a capacității la punctul de interconectare Ungaria-Ucraina sugerează că această rută va fi ultima care va fi restricționată în cazul scăderii importurilor sau al disponibilității limitate din alte surse.

Deși Ungaria și Slovacia sunt considerate a avea o atitudine prietenoasă față de Rusia, după ce s-au opus recent planurilor UE de a renunța treptat la gazele rusești, experții consideră că fluxurile către Ucraina prin aceste rute nu prezintă un risc serios de sistare.

Asigurarea unor cantități suficiente pe timpul iernii este esențială pentru Ucraina în condițiile în care stocurile actuale sunt de 11 miliarde de metri cubi, iar ținta este de 13,2 miliarde până la 1 noiembrie.

Participare zero a înregistrat cea de-a patra licitație pentru „Ruta 1” a Coridorului Vertical de Gaze, care a avut loc în data de 26 august. Ultima licitație lunară pentru transportul gazelor naturale dinspre Grecia spre Ucraina s-a încheiat fără niciun participant, iar proiectul strategic rămâne în așteptare.

Coridorul Vertical este un proiect ambițios care vizează transportul gazelor naturale non-rusești din sudul spre nordul Europei, prin conductele existente (TAP, IGB) și terminalele GNL din Grecia de la Revithoussa și Alexandroupolis. Inițiativa se bucură de sprijinul UE și al SUA, însă rămâne un pariu dacă va reuși să „câștige” încrederea pieței, mai ales că până acum nu pare să atragă interesul Ucrainei.

Totuși trebuie menționat că o situație similară a fost înregistrată și la alte licitații din Europa, cum ar fi în cazul Sloveniei, ceea ce arată că nu este vorba de un incident izolat, ci de o atitudine mai generală față de incertitudinea care caracterizează în prezent piața europeană a gazelor naturale.

În ciuda eforturilor operatorilor sistemelor de transport din țările implicate, Ucraina continuă să își acopere nevoile prin Slovacia și Ungaria, adoptând o atitudine de așteptare și observare față de noul proiect.

În același timp, Ucraina se află la o răscruce politico-diplomatică: pe de o parte, se află în negocieri cu Rusia cu medierea SUA, iar pe de altă parte, „cântărește” soluții alternative, cum ar fi GNL-ul american. Această incertitudine explică în mare măsură disponibilitatea scăzută de a angaja capacitate în Coridorul Vertical.

Sezonalitatea acționează și ca factor de descurajare, deoarece vara și începutul toamnei implică un consum scăzut, în special pentru Ucraina, care este principala destinație.

Întrebarea care rămâne deschisă este dacă se va orienta în cele din urmă către alte surse, cum ar fi GNL-ul american, într-un moment în care se află în negocieri cu Rusia sub puternica influență a SUA, confruntându-se în același timp cu atacuri repetate ale dronelor rusești asupra infrastructurii sale energetice.

Factori din domeniu subliniază că, în ciuda reducerilor de tarife — 25% pe ruta Grecia-România și 47% pe tronsonul Ucraina-Moldova — costul rezervării capacității pentru Ruta 1 rămâne ridicat, puțin sub 7 euro/MWh. Această sumă este însă considerată „piperată” în comparație cu alte rute, cum ar fi prin Ungaria sau Polonia, unde prețurile sunt mai mici.

„Fără mișcări îndrăznețe, Coridorul Vertical va fi utilizat doar ca ultimă soluție, odată ce capacitatea altor rute este epuizată”, spun traderii, adăugând că „produsul este scump pe o piață care se uită la orice cent, ceea ce îl face mai puțin atractiv”.

Desfășurarea licitațiilor din ultimele luni arată o volatilitate puternică. Prima licitație din 29 mai a fost fără succes, analiștii punând interesul zero pe seama lipsei de informare a pieței.

În iulie, doar 5% din capacitate a fost angajată, dar cu participarea a două mari companii internaționale, ceea a creat așteptări. În august, angajamentele au crescut la 4.500 MWh pe zi, urmate de o nouă „scădere” la zero în septembrie.

Următoarele licitații de toamnă sunt așteptate cu un interes deosebit și vor fi un test de impact critic, deoarece vor determina în mare măsură dacă proiectul Coridorului Vertical are perspective reale sau va rămâne inactiv.

Extinderea licitațiilor după luna octombrie este deja luată în considerare, în timp ce noi rute sunt, de asemenea, pe masă: „Ruta 2”, care va permite transportul de GNL de la FSRU Alexandroupolis, și „Ruta 3”, care privește gazul azer care ajunge în Grecia prin TAP.

Surse de pe piață subliniază că evoluția proiectului va fi determinată de deciziile care vor fi luate în cadrul ședințelor cruciale din prima jumătate a lunii septembrie, în marja Târgului Internațional de la Salonic, cu participarea administratorilor și a unor oficiali guvernamentali din Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina.

În același timp, cererea de GNL în Grecia rămâne puternică chiar și pe timpul verii, în timp ce la nivel european, depozitele de gaze naturale sunt pline în proporție de 75,6% – un procent mai mic decât anul trecut, ceea ce arată că această iarnă nu va fi lipsită de provocări.

Factori de pe piață estimează însă că situația s-ar putea schimba în lunile următoare, când Kievul va trebui să își consolideze rezervele pentru iarnă. Până atunci, mai mulți furnizori rămân în așteptare, urmărind îndeaproape evoluțiile internaționale în domeniul GNL și al gazelor naturale.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu