Bolojan, acuzat că a încasat în 2007 echivalentul a 71 de salarii medii lunare, ca membru al CIFGA, al EximBank / Reacție: Ceea ce contează cu adevărat într-o funcție publică este ceea ce faci cât timp o ocupi

UPDATE, ora 14.45

Guvernul anunță într-o reacție la acuzațiile Sindicatului angajaților din aparatul de lucru al guvernului că Ilie Bolojan era, în 2007, secretar general al Guvernului, iar din această calitate era membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări.

”Premierul Ilie Bolojan a fost, în perioada în care a ocupat funcția de secretar general al Guvernului României, membru al CIFGA – Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări.

Atunci, la fel ca și în perioada următoare și în prezent, secretarul general al Guvernului este, prin atribuții, membru în CIFGA.

Facem precizarea că ceea ce contează cu adevărat într-o funcție publică este ceea ce faci cât timp o ocupi, în raport cu remunerația primită. Asta face diferența dintre o sinecură și o responsabilitate asumată”, precizează Guvernul.

Articolul inițial:

Sindicatul angajaților din aparatul de lucru al guvernului îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de ipocrizie, susținând că în 2007 el a beneficiat de indemnizație în calitate de membru al ”Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al EximBank„

”Premierul Ilie-Gavril Bolojan a afirmat recent, într-o declarație televizată, că „împotriva nesimţirii şi a bunului simt nu există hârtii”, referindu-se critic la indemnizațiile membrilor din consiliile de administrație, în special de la EXIMBANK – S.A. Acesta a afirmat, în mai multe rânduri, că este un adversar ferm al sinecurilor și că nu a beneficiat niciodată de astfel de privilegii.

Totuși, documentele oficiale arată contrariul. Potrivit propriei sale declarații de avere, Ilie-Gavril Bolojan a încasat, în anul 2007, suma de 73.935 lei din calitatea de membru al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al EximBank. La un salariu mediu net lunar de 1.042 lei în acel an, această sumă echivalează cu 71 de salarii medii lunare, adică un venit considerabil, care se încadrează perfect în definiția unei „sinecuri”.

Prin H.G. nr. 342 din 11 aprilie 2007, domnul Ilie-Gavril Bolojan a trecut din funcţia publică de prefect al judeţului Bihor în funcţia publică de secretar general al Guvernului până la demisie (H.G. nr. 327 din 26 martie 2008 privind încetarea raportului de serviciu al domnului Ilie Gavril Bolojan ca urmare a demisiei din funcţia publică de secretar general al Guvernului).

Potrivit Anexei nr. 1, pct. 10, la H.G. nr. 534 din 30 mai 2007 privind înfiinţarea, atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare ale Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. în numele şi în contul statului, Secretarul General al Guvernului era membru de drept al C.I.F.G.A. EXIMBANK – S.A..

Astfel, prezența domnului Ilie-Gavril Bolojan în această funcție reiese direct din cadrul legal și instituțional, iar venitul menționat în declarația de avere a sa este o consecință directă a acestei poziții.

Pe fundalul pachetului de măsuri de austeritate adoptat recent și pe care Guvernul și le va asuma în Parlament, premierul, șeful funcției publice din România, a lansat un atac virulent și la adresa angajaților din sistemul bugetar, sugerând că nu se mai poate ca statul să plătească oameni care nu produc nimic. Acest tip de discurs, în contrast cu trecutul personal al domniei-sale, alimentează acuzațiile de dublu standard și ridică întrebări privind autenticitatea reformelor promovate sub pretextul eliminării sinecurilor”, precizează sidicatul.

Bolojan e acuzat că a ocupat în trecut exact același tip de funcții pe care le critică acum.

”Declarațiile premierului, prin care condamnă exact tipul de funcții și beneficii pe care le-a deținut personal în trecut, expun o discrepanță între realitate și retorică. Într-un moment în care moralitatea politică și coerența publică sunt invocate ca fundamente ale guvernării, trecutul premierului trebuie asumat cu aceeași transparență și rigoare pe care o pretinde altora.

Într-un stat democratic, integritatea și onestitatea nu se măsoară doar prin măsuri luate împotriva altora, ci și prin asumarea propriului trecut”, se mai precizează în comunicat.