EXCLUSIV Noi acuzații din Autoritatea Vamală Română: Care sunt vămile cu ”grad maxim de corupție” / ”Evaziune de peste 5 miliarde de lei pe an” / ”Vama Constanța favorizează zeci de companii-fantomă, în toate schemele de evaziune posibile” (avertizori de integritate)

Noi acuzații vin din interiorul Autorității Vamale Române, de data aceasta referitoare la evaziunea fiscală din vămile românești, cu precădere cele din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor unde sunt ”punctele cu grad maxim de evaziune”, susțin avertizorii de integritate care au contactat reporterii G4Media și Info Sud-Est.

Demersul acestora vine în urma seriei de articole publicate în exclusivitate de G4Media și Info Sud-Est referitoare la acuzațiile de corupție și rețele de influență făcute de alți avertizori de integritate din AVR, Vama Constanța și Portul Constanța.

În urma anchetelor publicate de G4Media și ISE, ministrul Alexandru Nazare a anunțat că trimite ”de urgență” corpul de control în Vama Constanța. Controlul Ministerului de Finanțe durează deja de aproape două săptămâni și va continua, conform informațiilor reporterilor. Vezi detalii aici, aici și aici.

• Notă: G4Media și ISE au reușit să confirme din mai multe surse că afirmațiile, cel puțin cele referitoare la Vama Constanța, rețelele și schemele explicate în scrisoare, sunt reale, iar aspectele semnalate de angajați se petrec întocmai. Pe acest subiect vom reveni cu detalii. 

Într-o scrisoare deschisă transmisă redacției în 3 iulie, avertizorii, care și-au spus ”Grupul vameșilor care s-au săturat”, susțin că Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor ”sunt cele patru puncte cu gradul maxim de corupție, prin care se destabilizează bugetul României și care generează evaziune de peste 5 miliarde de RON anual, vama devenind epicentrul corupției, traficului de influență și paravanul rețelelor infracționale transfrontaliere”.

Firmele-fantomă și carbunații ”albiți” 

Avertizorii acuză că Vama Constanța favorizează zeci de companii românești de tip fantomă, cu acționariat românesc și/sau străin, în special italian, implicate în toate schemele de evaziune posibile, oferindu-le acces la informații secretizate, la infrastructura Oil Terminal Constanța și ajutându-le constant prin diminuarea controalelor vamale, se arată în scrisoare.

Multe dintre aceste firme autohtone, dar și altele înregistrate în Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau Marea Britanie, folosesc capacități mari de depozitare și manipulare, redirecționând carburanți spre jucători de tip fantomă din județele Prahova, Cluj sau Bihor, mai spun avertizorii.

• ”Mai grav, unele companii, folosind aceeași rețetă ca în cazul containerelor cu marfă iraniană, au introdus în antrepozitul vamal al terminalului nave cu motorină de proveniență rusească – supusă embargoului – „albită” prin transbordări în apele internaționale sau în porturi intermediare, precum Turcia și Egipt. Cu complicitatea vămii Constanța, documentele de origine, de import și de transport, falsificate, au fost acceptate, iar combustibilul a fost amestecat cu motorină cu origine acceptată pe piețele UE și pe piața ucraineană, pentru a trece verificările de origine și de calitate”, se arată în scrisoare.

Angajații spun că o parte din motorina ”albită” care ajunge în Prahova, Cluj și Bihor este controlată apoi de ”rețele evazioniste autohtone, companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje “săgeți” interpuse”:

• Carburantul este introdus în circuitul comercial fără plata TVA, cauzând pierderi bugetare de peste 5 miliarde de lei anual, iar acest lucru se realizează cu un “suport” constant al autorităților vamale din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor”.

În scrisoare se vorbește și despre ”sute de cisterne, declarate goale, cu destinația Ucraina”, despre care avertizorii spun că se întorc lunar în România ”pline cu motorină achiziționată din Ucraina, “reușind” cu sprijinul mafiei din vamă să evite orice control și plata oricărei taxe”.

Acestea descarcă combustibilul în depozite ilegale din Bihor, Cluj sau Prahova din care se aprovizionează piața neagră de carburanți, mai semnalează aceștia, care acuză conducerea Autorității Vamale Române că ”nu vrea să acționeze pentru eliminarea acestor surse de evaziune fiscală, fiind deja părtașă la extinderea acestui fenomen, în anumite județe existând deja adevărate “familii” compuse din evazioniști și conducerea autorităților vamale județene”.

Cumetriile și rețelele de influență

Din mai multe surse, G4Media și ISE au confirmat de-a lungul documentărilor existența unor rețele de influență care se întinde de la AVR către vămi, cu precădere Vama Constanța, menționate și în scrisoarea citată.

Avertizorii vorbesc despre un ”lanț infracțional” de distribuție a carburanților și explică fenomenul de ”evaporare” a taxelor, dar și cum acest fenomen este posibil din cauza ”cumetriilor care s-au dezvoltat în jurul clanurilor evazioniste”:

• ”Regionalele vamale sunt responsabile de emiterea atestatelor de destinatar inregistrat si comerciant angro fara depozitare, astfel, in jurul acestora, s-au dezvoltat lanturi infractionale de distributie a carburantilor. Aceste lanturi sunt responsabile pentru evaporarea a sute de milioane de euro, prin metoda “missing trader” sau “suveica”, bani care ar trebui sa ajunga la bugetul de stat ca acciza si TVA. Acordarea atestatelor este “recompensata” constant de catre evazionisti, firmele atestate disparand periodic si fiind inlocuite cu altele noi. Miliarde de euro dispar anual din bugetul statului, în timp ce autoritățile vamale mimează interesul și evită măsuri concrete, cum ar fi adaptarea legislației, reforma autorității vamale și a administrației fiscale, întărirea pârghiilor de prevenție și control, dar mai ales eliminarea din sistem a “cumetriilor” care s-au dezvoltat în jurul clanurilor evazioniste”, se arată în scrisoare.

Avertizorii mai susțin că două dintre măsurile urgente care trebuie implementate și care ar da puteri sporite instituțiilor de control ale statului sunt digitalizarea ANAF și adaptarea legislației la Spațiul Schengen.

• G4Media a arătat aici Ce nu apare în raportul elogios al Comisiei Europene despre cât de pregătită este România să intre în Schengen: Două scannere de verificare în tot Portul Constanța/ Un avion de contrabandă intră ilegal în România, iar Armata nu-l vede / Sistemele video pică fix când două tone de cocaină intră în țară

Citește la finalul articolului scrisoarea integrală a avertizorilor de integritate din AVR.

De ce sunt importanți avertizorii de integritate

G4Media și ISE au documentat și publicat pe larg despre cum funcționează Portul Constanța, acuzațiile de corupție de la nivelul instituției, acuzații de abuz, cum este condus portul sau anchete referitoare la achiziții și investiții. Pe larg, aici.  

Totodată, G4Media și ISE au început o serie de anchete despre Vama Constanța, considerată până acum o instituție de nepenetrat din cauza temerii angajaților de a vorbi ori a complicității celorlalți.

Reporterii au arătat în exclusivitate, în 4 iunie, că Autoritatea Vamală Română este controlată de Curtea de Conturi, fapt negat de conducerea instituției la întrebarea reporterilor, dar confirmat de șeful Curții de Conturi. Inspectorii Curții au verificat cheltuielile pentru investiții și ar fi fost probleme cu echipamentele luate cu bani UE pentru Vama Constanța: ”Sunt prea multe și nu se justifică”, au declarat sursele reporterilor. Raportul inspectorilor nu a fost încă publicat. Citește detalii aici. 

Ulterior, în 25 iunie, ISE și G4Media au arătat cum mai multe firme acuză Vama Constanța că blochează nejustificat containere cu mărfuri. Adjunctul Alexandru Mateiciuc, fost suspect în Dosarul ”Murfatlar”, era acuzat că gestionează preferențial situația: ”El e stăpânul inelelor”, transmiteau sursele G4Media și ISE din Portul Constanța, AVR, Vama Constanța și din rândul agenților economici și al comisionarilor vamali. Citește detalii aici. 

În aceeași zi, la câteva ore după publicarea articolului referitor la conducerea Vămii Constanța, un grup de avertizori de integritate, ”Grupul Vameșilor Corecți”, au transmis o scrisoare anonimă către Ministerul Finanțelor și Autoritatea Vamală Română în care acuzau existența unei rețele de angajați care “ia șpagă” în Vama Constanța: ”Grup infracțional organizat, în registre e dezastru, nu se ține o evidență corectă la marfa descărcată”, spuneau aceștia în scrisoarea intrată și în posesia ISE și G4Media. Citește detalii aici.

În cele din urmă, în 27 iunie, ISE a arătat în exclusivitate, după mai bine de jumătate de an de documentare, cum containere ale flotei iraniene, aflată sub sancțiuni UE și SUA, ajung în Portul Constanța, în timp ce Autoritatea Vamală spune că nu știe ce mărfuri intră în țară: ”Nu deținem informații”, spunea AVR. Tototdată, reportierii au arătat cum statul verifică sub 2,3% din containerele care ajung în port. Nicio autoritate nu a transmis dacă a demarat controale și verificări în urma anchetei. Citește detalii aici.

În cel mai recent demers al avertizorilor de integritate din cadrul Autorității Vamale Române, instituția care are în subordine toate vămile din România și care se află în subordinea ANAF, respectiv al Ministerului de Finanțe, semnalează fenomenul evaziunii fiscale endemice din sistem.

Acest demers are loc după ce reporterii au publicat o serie de anchete despre Vama și Portul Constanța, dar și în contextul în care evaziunea fiscală a fost subiect de discuție în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare al Țării din 30 iunie, fiind considerată ”o vulnerabilitate majoră” cu impact asupra securității economice a României.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat în 4 iunie că serviciile de informații ar trebui implicate din nou în anchetarea evaziunii fiscale, prin culegerea de informații pentru inspectorii Antifraudă.

---

Scrisoarea integrală a ”Grupului vameșilor care s-au săturat” 

Autoritatea Vamală Română sufocată și subordonată rețelelor de evaziune fiscală din domeniul produselor accizabile

Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor sunt cele patru puncte cu gradul maxim de corupție, prin care se destabilizează bugetul României și care generează evaziune de peste 5 miliarde de RON anual, vama devenind epicentrul corupției, traficului de influență și paravanul rețelelor infracționale transfrontaliere.

De ani de zile, presa este singura care scoate la lumină adevărul despre afacerile murdare ce golesc bugetul de stat și subminează economia națională, afectând grav mediul de afaceri din România. Într-o tăcere complice a autorităților, jurnaliștii investighează, documentează și dezvăluie – cum pot – un fenomen complet scăpat de sub control: evaziunea fiscală masivă din domeniul importului de produse accizabile (carburanți, țigări etc.), dar și al mărfurilor ce intră în România, cu centrul operațional în Constanța și ramificații în Prahova, Cluj, Bihor, precum și către punctele vamale cu Republica Moldova și Ucraina.

Cu greu apar informații din sistemul vamal și fiscal la suprafață, așa cum, prin investigații jurnalistice sau ale unor entități private, a fost făcut public faptul că mărfuri din IRAN, țară supusă sancțiunilor economice aplicate de Uniunea Europeană și Statele Unite, intră în Portul Constanța, cu complicitatea unui comisionar vamal și a autorităților vamale Constanța, transformând un hub strategic regional într-o poartă infracțională.

Autoritatea Vamală Română nu vrea și Administrația Națională de Administrare Fiscală nu poate, din cauza legislației învechite, neadaptate noilor provocări ale spațiului Schengen. Contrabanda se extinde, iar statul român este prejudiciat cu miliarde de euro, fiind transformat într-un complice al grupurilor infracționale și într-o vulnerabilitate pentru partenerii strategici (UE și SUA) în lupta pe care aceștia o duc cu statele teroriste.

Soluția pentru toate aceste lucruri este simplă și trebuie să înceapă cu un proces amplu de curățenie al ANAF și AVR, cu digitalizarea tuturor operațiunilor vamale și transparentizarea completă a acestora, cu o prevenție tehnologică amplă și cu controale pe baza unor rapoarte digitale, a tuturor companiilor cu risc fiscal.

Procedura de astăzi, prin care se fac controale doar de dragul de a se face, fără date și cu “inspectori vamali” aleși cu grijă de superiori, nu poate rezolva această problemă. Controalele ulterioare sunt inutile, iar prejudiciile nu pot fi recuperate, multe dintre firme având comportament de tip fantomă sau fiind deținute de “săgeți”.

De la nod energetic strategic, la poartă deschisă pentru contraband. Ce credeți? Autoritatea Vamală Română știe?

Până la izbucnirea războiului din Ucraina, Oil Terminal Constanța deservea aproape exclusiv piața internă, compensând deficitul anual de peste două milioane de tone de carburant. După distrugerea infrastructurii portuare și petroliere ucrainiene, România a devenit un punct de aprovizionare al Ucrainei, devenind furnizor strategic pentru regiunea Mării Negre.

În loc să apere interesul național, autoritățile vamale din Constanța au favorizat zeci de companii românești de tip fantomă, cu acționariat românesc și/sau străin, în special italian, implicate în toate schemele de evaziune posibile, oferindu-le acces la informații secretizate, la infrastructura Oil Terminal Constanța și ajutându-le constant prin diminuarea controalelor vamale.

Multe dintre aceste firme autohtone, dar și altele înregistrate în Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau Marea Britanie, folosesc capacități mari de depozitare și manipulare, redirecționând carburanți spre jucători de tip fantomă din județele Prahova, Cluj sau Bihor.

Mai grav, unele companii, folosind aceeași rețetă ca în cazul containerelor cu marfă iraniană, au introdus în antrepozitul vamal al terminalului nave cu motorină de proveniență rusească – supusă embargoului – „albită” prin transbordări în apele internaționale sau în porturi intermediare, precum Turcia și Egipt. Cu complicitatea vămii Constanța, documentele de origine, de import și de transport, falsificate, au fost acceptate, iar combustibilul a fost amestecat cu motorină cu origine acceptată pe piețele UE și pe piața ucraineană, pentru a trece verificările de origine și de calitate.

Piața internă, sufocată de evaziune

O parte semnificativă din această motorină „albită” a ajuns în județele Prahova, Cluj și Bihor, controlate de rețele evazioniste autohtone, companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje “săgeți” interpuse. Carburantul este introdus în circuitul comercial fără plata TVA, cauzând pierderi bugetare de peste 5 miliarde de lei anual, iar acest lucru se realizează cu un “suport” constant al autorităților vamale din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor.

Totodată, sute de cisterne, declarate goale, cu destinația Ucraina, se întorc lunar în România pline cu motorină achiziționată din Ucraina, “reușind” cu sprijinul mafiei din vamă să evite orice control și plata oricărei taxe. Acestea descarcă combustibilul în depozite ilegale din Bihor, Cluj sau Prahova din care se aprovizionează piața neagră de carburanți.

Continuând practica deja împământenită de “scanare” a containerelor și camioanelor (2,5%/an), Autoritatea Vamală Română nu vrea să acționeze pentru eliminarea acestor surse de evaziune fiscală, fiind deja părtașă la extinderea acestui fenomen, în anumite județe existând deja adevărate “familii” compuse din evazioniști și conducerea autorităților vamale județene.

Fenomenul nu este izolat. În Republica Moldova, motorina destinată Ucrainei este adesea descărcată fără taxe, în baza unor acte de export fictive. Lipsa controalelor fizice din Ucraina – cauzată de război – face imposibilă verificarea reală și încurajează rețelele de infracționalitate economică transfrontalieră.

România s-a confruntat cu o situație similară și în cazul tranzitului de cereale, unde autoritățile vamale nu au văzut absolut nimic: transporturi provenite din Ucraina au fost descărcate ilegal pe teritoriul țării, fără plata taxelor, alimentând piața neagră, amplificând evaziunea fiscală și afectând grav antreprenorii locali.

Soluția: reformă instituțională și digitalizare reală

Este esențială adaptarea legislației la realitățile pieței și ale spațiului Schengen, prin reglementări moderne care să prevină frauda, nu să o combată doar formal. Digitalizarea ANAF și a Autorității Vamale Române rămâne o promisiune neîndeplinită, iar activitatea de control continuă să depindă de influența ierarhică a unor „șefi” care decid discreționar cine și ce verifică.

Controlul vamal trebuie să fie complet digitalizat, cu trasabilitate clară, alocarea automată a dosarelor de risc și cu monitorizare în timp real a proceselor și responsabilităților. Este necesară o transparență totală în atribuirea sarcinilor, autorizarea antrepozitelor și garantarea fiscală a tuturor operațiunilor de import–export.

Complicități tăcute și legislație opacă: cum pierd românii miliarde în fața rețelelor internaționale de evaziune

O mare parte dintre companiile implicate în aceste rețele de evaziune sunt înregistrate în jurisdicții offshore (Turcia, Emiratele Arabe, Elveția sau Marea Britanie), în țări care nu colaborează eficient cu autoritățile române, dar și firme autohtone controlate de “săgeți”, toate fiind protejate de autoritățile vamale.

Contractele comerciale exclud, în mod deliberat, de multe ori, instanțele românești ca for competent, blocând orice demers legal de recuperare a prejudiciilor. Cazuri notabile – precum cel al achiziției de cărbune de către Primăria Iași – au fost relatate pe larg în presă, fără reacții concrete din partea instituțiilor statului și fără ca cineva să răspundă pentru asta.

România se află într-o criză fiscală profundă, care impune o reformă urgentă a instituțiilor statului.

Angajații care au obstrucționat, intimidat sau blocat activitatea colegilor din Autoritatea Vamală trebuie excluși din sistem și trași la răspundere. Nu doar pentru incompetență sau rea-voință, ci și pentru complicitatea – prin acțiuni deliberate – la consolidarea unor rețele infracționale ce controlează segmente esențiale ale economiei, așa cum există deja, la un nivel maxim, în Constanța, Prahova, Cluj și Bihor.

Reformarea urgentă a codului fiscal și adaptarea normelor de aplicare pentru a întări prevenția și a transparentiza activitatea economică a operatorilor comerciali trebuie să fie o prioritate a Ministerului de Finanțe, dar și a tuturor instituțiilor ce trebuie să implementeze noile măsuri de prevenție și combatere a evaziunii fiscale. Orice zi pierdută reprezintă zeci de milioane de lei pierduți din bugetul statului și întărirea grupurilor infracționale.

Evaziunea fiscală este un flagel care putea fi combătut de ani de zile, dar a fost tolerat – sau chiar protejat – de unele instituții și funcționari care fac parte din acest sistem paralel. Focarele evazioniste din Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor, care vor fi analizate într-un episod ulterior, au prosperat ani de zile fără ca nimeni să le strice “cumetriile” și cercurile de interese dezvoltate, fără ca nimeni să îi controleze sau să îi deranjeze.

Regionalele vamale sunt responsabile de emiterea atestatelor de destinatar inregistrat si comerciant angro fara depozitare, astfel, in jurul acestora, s-au dezvoltat lanturi infractionale de distributie a carburantilor. Aceste lanturi sunt responsabile pentru evaporarea a sute de milioane de euro, prin metoda “missing trader” sau “suveica”, bani care ar trebui sa ajunga la bugetul de stat ca acciza si TVA. Acordarea atestatelor este “recompensata” constant de catre evazionisti, firmele atestate disparand periodic si fiind inlocuite cu altele noi.

Miliarde de euro dispar anual din bugetul statului, în timp ce autoritățile vamale mimează interesul și evită măsuri concrete, cum ar fi adaptarea legislației, reforma autorității vamale și a administrației fiscale, întărirea pârghiilor de prevenție și control, dar mai ales eliminarea din sistem a “cumetriilor” care s-au dezvoltat în jurul clanurilor evazioniste.

Soluția necesară, urgent!

O legislație strictă, adaptată spațiului Schengen, în domeniul produselor accizabile (carburanți, țigări etc.), dar și reformarea modului de lucru al autorităților vamale și fiscale, care să impună trasabilitate digitală completă, controale reale pe baza rapoartelor de risc și a datelor analizate digital și responsabilitate în utilizarea infrastructurii critice.

În lipsa unei intervenții ferme din partea statului, presa rămâne singura entitate care mai documentează aceste rețele – ultimul bastion al transparenței într-un sistem îngenuncheat de corupție și indiferență, dar presa nu poate rezolva problema. Doar Ministerul de Finanțe și Guvernul României pot rezolva această problemă!

Evaziunea fiscală din piața carburanților: o amenințare ignorată, cu efecte catastrofale pentru economie și securitate națională

Deși oficialii au promis măsuri ferme pentru combaterea contrabandei cu carburant, realitatea din teren demonstrează contrariul: rețele infracționale bine organizate și protejate continuă să funcționeze nestingherite.

Experiența ultimilor ani arată că măsurile parțiale și adoptate fără fermitate nu fac decât să genereze mutații ale fenomenului: evaziunea se adaptează, se transformă, dar nu dispare. Schimbările legislative trebuie să fie însoțite de acțiuni rapide și eficiente pentru recuperarea prejudiciilor deja produse. În plus, declarațiile recente ale Președintelui României, privind includerea evaziunii fiscale în temele analizate de CSAT, au generat o reacție de panică și vigilență crescută în rândul rețelelor infracționale.

Soluția este reprezentată de reformarea instituțiilor și de tehnologie. Introducerea, printr-o legislație nouă și adaptată la spațiul Schengen, a autorizării digitale a companiilor și licențierea acestora periodic, a autorizării antrepozitelor vamale și fiscal, transparent și pe baza unor reguli noi, la nivel central, a introducerii garanțiilor pentru operațiunile de import – export și pentru asigurarea taxelor și impozitelor aferente activităților de import și de comercializare, precum și a desemnării inspectorilor vamali în mod transparent, neviciat de “șefi” și de un sistem care astăzi este corupt.

România, la răscruce: acțiune sau complicitate

Statul român trebuie să decidă să acționeze ferm împotriva rețelelor de evaziune și să nu rămână pasiv, perpetuând un sistem corupt și păgubos. Ministerul Finanțelor are obligația de a demara urgent reforma Autorității Vamale și a ANAF.

Fără o intervenție rapidă și profesionistă, evaziunea fiscală va continua să dreneze resursele statului, în timp ce contribuabilii onești vor plăti prețul complicității și al incompetenței.