Partidul Pirat, amenzi de 160.000 de lei din partea Autorității Electorale / Cum a schimbat în 2015 regulile de înființare a unui partid

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

La finalul anului trecut, Autoritatea Electorală Permanentă a amendat Partidul Pirat România cu suma de 80.000 de lei, sancțiunea venind după altele, în valoare totală de 80.000 de lei, aplicate în anii anteriori.

”Cât privește Autoritatea Electorală, consider că aceasta trebuia de mult să sesizeze justiția în vederea radierii partidelor inactive în loc să irosească resurse aplicând amenzi unor entități inactive”, a declarat pentru G4Media.ro Cristian Bulumac, unul dintre fondatorii formațiunii.

În 2015, o inițiativă a fondatorilor acestui partid a schimbat spectrul politic după ce Curtea Constituțională le-a admis o sesizare și a stabilit drept neconstituțională cerința din lege ca la fondarea unei formațiuni politice să fie nevoie de cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti. De atunci, un partid se poate înființa cu doar trei membri fondatori.

Conform informațiilor publicate recent în Monitorul Oficial, amenda de 80.000 de lei primită de Partidul Pirat a fost aplicată pentru că nu au fost depuse documente din care să rezulte realitatea veniturilor și cheltuielilor partidului în anii 2023 și 2024.

Astfel, au fost încălcate prevederile legale care arată că partidele politice au obligaţia de a prezenta Autorităţii Electorale Permanente toate documentele şi informaţiile solicitate în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării, că anual, până la data de 30 aprilie, acestea trebuie să depună un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul precedent, alături de situaţiile financiare anuale, în cel mult 15 zile de la înregistrarea la organul fiscal competent.

Monitorul Oficial mai indică faptul că, în anii anteriori, pentru abateri similare, formațiunea a mai primit amenzi în valoare totală de 80.000 de lei.

• Contactat de G4Media.ro, Cristian Bulumac, unul dintre membrii fondatori, a transmis că ”Nu mai sunt președinte sau membru al partidului de mai bine de 10 ani. Demisia mea a fost comunicată consiliului de conducere la acea dată (…) partidul nu mai are organe de conducere sau activitate din anul ulterior înființării sale, o dată cu expirarea mandatului primului consiliu de conducere. Nu am cunoștință să mai fi existat vreo activitate după anul 2016, dar e posibil să nu fiu eu la curent. Cât privește Autoritatea Electorală, consider că aceasta trebuia de mult să sesizeze justiția în vederea radierii partidelor inactive în loc să irosească resurse aplicând amenzi unor entități inactive. De altfel, legea prevede această posibilitate dar, din păcate, nu și obligativitatea luării unor măsuri. Dacă memoria mă ajută, unul din șefii Autorității a promis că ia măsuri, dar nu s-a întâmplat nimic.”

Inspirat dintr-un demers similar din Suedia, unde o formațiune cu nume similar a intrat, la un moment dat, în Parlamentul European, Partidul Pirat România a fost fondat de persoane care, în 2015, obținuseră de la Curtea Constituțională o decizie privind neconstituționalitatea prevederii care obliga partidele ca la constituire să prezinte liste cu cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti.

Bulumac și colegii săi au susținut că nu este legală înscrierea, în respectivele liste, a unor date cu caracter personal ale semnatarilor și că, în realitate, se practica un adevărat comerţ al acestui tip de date necesare completării listelor cerute de legea criticată.

Curtea le-a dat dreptate și a susținut că prevederea ”are caracter excesiv, disproporţionat în actualul context socio-politic al ţării şi faţă de măsurile legale în vigoare ce vizează finanţarea publică a partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi reprezentarea parlamentară a electoratului.”

De atunci, pentru fondarea unei formațiuni sunt necesari doar trei membri, ceaa ce a făcut ca numărul de solicitări de acordare personalitate juridică de pe rolul Tribunalului București pentru un partid să crească foarte mult.

Referitor la efectele deciziei Curții de acum 11 ani, Bulumac spune că ”Încă de la început, intenția a fost de a da o șansă celor care doresc să se implice în viața politică, și cred că acest obiectiv a fost atins o dată cu decizia Curții Constituționale. Azi avem în Parlament partide parlamentare care au fost înființate ca urmare a schimbării legii și asta dovedește că o barieră administrativă a fost înlăturată, iar cetățenii români au mai multe opțiuni. Depinde doar de ei cum le folosesc.”

În prezent funcționar la Parlamentul European, Bulumac afirmă că ”viața mea de după episodul Partidul Pirat nu mai are aceeași componentă politică și nu am legatura cu politica din România, așa că pot spune că oriunde aș fi, sunt doar un simplu cetățean care speră la mai bine.”

Site-ul partidului este redirecționat spre o publicație de știri, în timp ce contul de Facebook are cea mai recentă postare din mai 2024, în fapt un link spre un articol despre monedele crypto.