Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Medic generalist absolvent de UMF cu doctorat obținut ulterior în premieră în România în filosofie, în domeniul Medical Humanities, Gabriela Florea a vorbit joi despre atitudini și comportamente inadecvate primite în studenție de la profesori universitari, în timpul formării inițiale în cariera medicală pe care și-o alesese. „Eu din primul an de facultate am asistat la umilire, ca student. Și de acolo mai departe, an de an, de an, de an”, a declarat medicul Gabriela Florea.
„Asta a fost unul dintre motivele pentru care am început această cercetare [cercetarea doctorală „Transforming Medical Practice: Metacognition in Medical Education” dezvoltată de medicul Florea la altă facultate decât medicina, și anume la Filosofie, sub îndrumarea vicepreședintelui Academiei Române, filosoful Mircea Dumitru, cercetare doctorală publicată apoi în Springer – N.Red.]”, a mărturisit Gabriela Florea.
„Au fost și mentori, puțini, dintre care profesorul Brukner [Ion Bruckner – N.Red.] care ne-a învățat ce înseamnă să fim noi oameni cu noi și oameni cu ceilalți. Și atunci cred că este justificată inițiativa de la Iași [de a cere auditarea tuturor Universităților de Medicină din țară – N.Red.] și mai cred că se vorbește din ce în ce mai mult de curriculumul ascuns, hidden curriculum, adică ceea ce nu apare în cărți, nu apare la ore, predat, dar se simte din interacțiunea student-profesor, profesor-student. Și, din păcate, aici este o cultură instituțională de ani de zile”, a atras atenția medicul Gabriela Florea.
Absolventă în 2012 a Facultății de Medicină Generală de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Gabriela Florea a făcut aceste declarații la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței organizate joi, 2 iulie 2026, la Colegiul Medicilor, pentru lansarea ghidului „Strategii de comunicare pentru medici: Cum să transmiți vești proaste?”. Florea este coautoare a ghidului, alături de Sorin Costreie, Alina Tănase și Anamaria Neagu.
Am citit articolul pe Edipedu. Am cateva observatii:
– este oare umilire a studentului faptul ca profesorul intreaba lucruri ce tin de invatare si de pregatire a unui viitor specialist iar studentul nu stie pentru ca nu a studiat?
– rezidentul de medicina se plange in genere de burnout. Sursa raului este ca nu intelege situatia sa: trebuie sa-si modeleze viata sociala incat sa aiba timp de studiu zilnic, de formulare de intrebari catre specialisti, de garzi – care furnizeaza situatii speciale, de congrese si reuniuni stiintifice. Pare sa-i fie greu noii generatii sa engrameze, nu o face si cand nestiinta iese la iveala sufera;
– medicul tanar specialist poate suferi burnout prin necunoasterea protocoalelor care simplifica munca, prin exces de empatie si compasiune – nu poti muri de cate ori pierzi un pacient, prin indoiala ca ce a facut nu e chiar ce trebuia iar ne-cunoasterea intregii materii poate furniza atare indoiala.
Personal dupa straduinta zilnica si sacrificii am ajuns in jur de 38 de ani sa cunosc intreaga patologie si diversele ei manifestari. Pe langa cresterea respectului de sine am dobandit siguranta in activitatea zilnica. Aplicarea protocoalelor mi-a permis rezolvarea cazurilor fara efort deosebit, fara mari indoieli – chiar daca 10% din cazuri necesitau abordare speciala si aprofundata dar nu eram parazitat in gandire de cazurile comune. In garzi aceasta abordare este salvatoare – altfel te framanti sa descoperi solutii si esti epuizat a doua zi…