Home » Articole » Medic UPU despre medicina de urgenţă: Este la nivel european, dar e sufocată de cazurile non-urgente / ”Ocupi o targă, ocupi laboratorul, radiologia, CT, pentru o non-urgenţă, spunând la telefon „acum s-a petrecut” deşi ştii foarte bine că durerea de spate e de un an”

Medic UPU despre medicina de urgenţă: Este la nivel european, dar e sufocată de cazurile non-urgente / ”Ocupi o targă, ocupi laboratorul, radiologia, CT, pentru o non-urgenţă, spunând la telefon „acum s-a petrecut” deşi ştii foarte bine că durerea de spate e de un an”

Medic UPU despre medicina de urgenţă: Este la nivel european, dar e sufocată de cazurile non-urgente / ”Ocupi o targă, ocupi laboratorul, radiologia, CT, pentru o non-urgenţă, spunând la telefon "acum s-a petrecut" deşi ştii foarte bine că durerea de spate e de un an”
sursa foto: ProTv
Ascultă articolul
- articolul continuă mai jos -
Potrivit acesteia, nivelul profesional al medicilor români este recunoscut la nivel internaţional, iar experienţa echipelor SMURD în intervenţiile cu elicopterul sau în gestionarea accidentelor colective este apreciată în cadrul congreselor europene.

„În medicina de urgenţă suntem la acelaşi nivel cu toate statele europene. Tot ceea ce prezentăm la manifestările ştiinţifice este foarte apreciat. Important este să îmbunătăţim şi comunicarea şi vizibilitatea, să pregătim şi tinerele generaţii aşa cum am fost noi pregătiţi: ştiinţă bună, teorie bună, practică în scopul salvării unor oameni aflaţi în situaţii critice”, a explicat prof.univ.dr Diana Cimpoeşu, coordonator UPU-SMURD Iaşi şi coordonator SMURD în zona de Nord-Est.

Medicul a subliniat că specialitatea medicinei de urgenţă este una dintre cele mai dificile, iar cei care o aleg trebuie să fie pregătiţi pentru un ritm de lucru intens şi situaţii limită atât din punct de vedere fizic cât şi emoţional.

„Specialitatea este atractivă prin diversitatea ei, prin nivelul de performanţă, dar, evident, este o specialitate care cere efort. Medicina de Urgenţă nu este o specialitate comună. Este o specialitate în care trebuie să munceşti şi fizic, să munceşti şi ştiinţific, dar trebuie să ai şi putere atât emoţională cât şi fizică, pentru că te întâlneşti cu situaţii foarte grave”, a declarat dr. Diana Cimpoeşu.

Potrivit acesteia, medicina de urgenţe predispune disponibilitate permanentă, inclusiv în perioadele în care ceilalţi sunt în concediu sau îşi petrec fericiţi sărbătorile alături de rude şi prieteni.

„Trebuie să fii dispus şi să ai rezistenţă la efort, să fii dispus să îţi dedici timpul gărzilor prelungite, intervenţiilor în zilele de sărbătoare sau în perioadele de caniculă, să îţi petreci weekendul în spital, să ştii că zilele de concediu ţi s-ar putea schimba pentru că e caniculă şi e nevoie de mai multe echipaje în prespital şi în spital, sau că de sărbători la Urgenţe vin mult mai mulţi pacienţi”, a explicat dr. Cimpoeşu.

Conform medicului, în ciuda sacrificiilor, satisfacţiile profesionale sunt pe măsură.

„Această specialitate este foarte frumoasă, foarte incitantă, aduce satisfacţii şi poţi totodată să trăieşti bucurii foarte mari atunci când porneşti o inimă care s-a oprit sau poţi salva un om care este într-o situaţie de comă sau de şoc iar după câteva zile sau săptămâni îl vezi că merge, vorbeşte şi îţi mulţumeşte. Partea mai dificilă trebuie să ţi-o asumi”, afirmă medicul.

Dr. Diana Cimpoeşu a precizat că pentru a face faţă presiunii, un medic de urgenţă are nevoie atât de sprijinul colegilor cât şi de înţelegerea familiei.

„E nevoie să ai şi un suport, un suport care vine în primul rând din echipă, din managementul unei echipe, dar şi din suportul pe care fiecare medic de urgenţe trebuie să îl aibă din partea familiei. O parte din familie este cea de la spital, cealaltă parte este cea de acasă. Aceasta din urmă trebuie să înţeleagă şi să susţină. Nu întotdeauna ai parte de înţelegerea ambelor familii. Uneori poate fi dificil şi ai nevoie de alte alegeri”, a spus Diana Cimpoeşu.

Medicul şef al UPU-SMURD Iaşi, dr Diana Cimpoeşu, spune că pregătirea continuă este esenţială în medicina de urgenţă pentru ca pacienţii din România să beneficieze de acelaşi nivel al îngrijirilor ca în marile sisteme medicale europene.

„Este important în medicina de urgenţă, ca în orice altă specialitate medicală, să ştim ce e nou şi ce e important. Trebuie să învăţăm cele mai noi ghiduri şi să exersăm permanent partea practică”, a subliniat dr Cimpoeşu.

Potrivit acesteia, pacienţii au aşteptări tot mai mari, iar sistemul medical trebuie să răspundă acestor exigenţe.

„Oamenii îşi doresc să fie trataţi în România aşa cum sunt trataţi în Franţa, Belgia sau Marea Britanie”, a subliniat dr Diana Cimpoeşu.

Întrebată fiind ce trebuie făcut pentru reducerea aglomeraţiei din unităţile de primire a urgenţelor, dr Cimpoeşu a răspuns că soluţia începe cu funcţionarea eficientă a medicinei de familie şi a ambulatoriilor, dar şi cu educaţia populaţiei.

„În primul rând trebuie să avem celelalte porţi deschise. Dacă un om ştie că în comuna lui, în cartierul lui, medicul de familie este prezent, este foarte bun, este abordabil, disponibil, atunci în situaţii non-urgente se va duce acolo. Şi cunosc foarte mulţi medici de familie care pot asigura suportul pentru un pacient care are o urgenţă minoră sau este un caz non-urgent. Problema apare atunci când porţile sunt închise, când oamenii sunt trimişi de la un loc la altul şi nu-şi găsesc rezolvarea problemei. Şi atunci ce fac? Ajung în Urgenţe”, afirmă dr. Diana Cimpoeşu.

Ea a afirmat totodată că deşi este vară, şi a început perioada vacanţelor şi concediilor, cei din medicina de urgenţă sunt foarte aglomeraţi.

„Sunt foarte multe cazuri. Deşi e vară avem foarte mulţi pacienţi cu infecţii, avem foarte mulţi pacienţi oncologici. Evident, dacă structurile de ambulator ar fi disponibile sau ar fi cunoscute pacienţilor, pentru că unii nu ştiu unde trebuie să meargă, alţii nu vor. Pentru cei care nu vor partea de educaţie, partea de informare în mass-media poate fi o soluţie”, a punctat medicul.

„Bineînţeles, e nevoie şi de un pic de conştiinţă”, a subliniat dr. Cimpoeşu.

Ea a precizat că responsabilitatea supraaglomerării unităţilor de primire a urgenţelor depinde şi de responsabilitatea pacienţilor.

„Dacă tu te duci şi ocupi timpul, ocupi o targă, ocupi laboratorul, radiologia, CT, pentru o non-urgenţă, spunând la telefon „acum s-a petrecut” deşi ştii foarte bine că durerea de spate e de un an şi în acest timp puteau fi programate multe investigaţii sau măcar o vizită la medic, îi privezi de aceste resurse pe pacienţii aflaţi cu adevărat în stare gravă”, a explicat dr Diana Cimpoeşu.

Conform acesteia, fiecare prezentare nejustificată în unităţile de primire a urgenţelor consumă resurse care ar putea salva viaţa unui pacient aflat într-o situaţie critică.

„Dacă tu păcăleşti sistemul, alţi oameni au de suferit şi se vor plânge că aşteaptă. Aşteaptă pentru că toată lumea vrea totul de la un sistem care este clar suprasolicitat. Pentru a fi mai bine este nevoie, pe de o parte, sunt modalităţi legate de oameni, de pacienţi, care trebuie să înţeleagă că se pot adresa altor servicii medicale, şi pe de altă parte, acelor servicii medicale să fie disponibile, să fie dispuse, să fie deschise, să fie cunoscute”, a conchis medicul.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole