G4Media.ro

World Wide Fund: Sunt aproximativ 500.000 de hectare de pădure tânără, crescută…

World Wide Fund: Sunt aproximativ 500.000 de hectare de pădure tânără, crescută în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute / Pădurile Nimănui pot fi tăiate oricând, trebuie să intre urgent în atenția autorităților

WWF România lansează campania “Salvează Pădurile Nimănui. Te salvezi pe tine” prin care își propune identificarea a acestor păduri, precum și constituirea cadrului legal care să le protejeze, se arată într-un comunicat al organizației transmis G4Media.ro

”Lăsate de izbeliște și departe de jurisdicția oricărei legi sau autorități a statului cresc Pădurile Nimănui. Sunt aproximativ 500.000 de hectare de păduri ce reprezintă 7% din totalul suprafețelor împădurite ale României.

Este vorba despre păduri relativ tinere, crescute în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute, păduri care se găsesc în preajma râurilor, a pârâurilor, la marginea terenurilor agricole sau pe terenuri la mare altitudine”, se mai arată în comunicatul WWF România.

Organizația mai susține că  Politica Agricolă Comună îi încurajează pe proprietarii acestor terenuri, prin scheme de plăți directe, să defrișeze aceste păduri fără a crea nimic în schimb.

”Prin urmare, Pădurile Nimănui pot fi tăiate oricând și, de cele mai multe ori, acest lucru se vede. Circa 25% dintre tăierile pe care noi le vedem din satelit au loc aici. În aceste condiții, este cu atât mai important ca Pădurile Nimănui să intre urgent în atenția autorităților și să fie administrate într-un cadru legal coerent și solid”, se mai arată în comunicat.

„Deși aceste păduri reprezintă un dar al naturii, noi le tratăm ca pe un blestem. Se încurajează defrișarea lor fără a urmări ulterior reamenajarea pajiștilor și, astfel, rămân în urmă suprafețe întregi părăginite. Dorim să avem păduri și, când acestea apar, le defrișăm ca să păstrăm aparențele unor pajiști întreținute. Avem nevoie de politici coerente la nivel național în care să stabilim ce ne dorim și cum putem realiza aceste obiective”, declară Radu Melu, manager național al departamentului de păduri la WWF România.

Pentru o înțelegere completă a situației dramatice a Pădurilor Nimănui, WWF România a realizat două materiale video

Potrivit comunicatului, WWF luptă pentru extinderea suprafețelelor ocupate de păduri în România și pentru conservarea a 10% din pădurile țării până în 2030, în scopul menținerii biodiversității, a conservării fondului genetic și a proceselor naturale de care depindem.

 

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. @WWF
    Nu este in totalitate adevarat ceea ce sustineti stimate WWF !
    Daca studiati contractele agricultorilor cu APIA (declaratiile anuale ) veti constata ca exista asa numitele “zone de interes ecologic” ,ZIE, care reprezinta zone ecologice ce se pot defini pentru a conserva mlastini, rigole, arbori izolati, perdele de padure samd., zone care s-au dezvoltat spontan si ocupa din terenul arabil al agricultorului.
    Practic prin definirea lor agricultorii primesc o subventie ca sa nu fie tentati sa le distruga si sa cultive acele zone ecologice. In ceea ce priveste pasunile stiu ca ele sunt eligibile pentru a primi subventii doar daca agricultorul detine un numar de animale echivalente cu 0,3 UVM/ha (UVM= unitate vaca mare). Asadar nu vad interesul ca cineva sa curete o pășune si sa distruga o padure spontana daca nu detine animale. WWF sustine ca exista acest interes ceea ce este ilogic ( neeconomic pentru cel care face acest lucru) Nimeni nu arunca bani sa distruga o padure spontana daca nu are animale.
    Desigur masurile ministerului agriculturii pot fi imbunatatite… iar ministerul agriculturii ar trebui sa decida daca poate ocupa cu UVM aceste terenuri intr-o perioada de timp rezonabila functie de planurile pe termen lung sau in caz contrar sa transforme statutul terenului din teren agricol in teren sivic.

    • Va multumim de mesaj si apreciem implicarea dumneavoastra. Va asiguram ca am luat in considerare in campania noastra si aspectele pe care le-ati prezentat. De accord cu ZIE, insa acestea se aplica in cazul terenurilor arabile si nu sunt intodeauna (putem spune ca in foarte putine cazuri) paduri.
      In ceea ce priveste pasunile este adevarat, platile directe se fac doar in conditiile in care se detin animale si se face dovada cresterii lor. Problema este generata de conditionarea platilor de defrisarea padurilor instalate pe pajisti fara ca acestea sa redevina ulterior pajisti. Facem mentiunea ca un teren de pe care s-a defrisat padurea nu indeplineste conditia de pajiste, ci poate doar de parloaga sau de teren paraginit. Pana sa se refaca din nou pajistea este nevoie de alte investitii privind scoaterea cioatelor, imbunatatirea compozitiei floristice a pajistii si intretinerea ei. Pentru aceste lucrari nu se mai aloca fonduri si nici timp. Practic avem animale si defrisam niste paduri ca sa ne luam banii de la APIA iar de pasunat sau de cosit fanul o facem pe unde se poate, caci din locurile defrisate nu se poate asigura hrana animalelor.
      Sustinem ca exista interes sa se distruga aceste paduri spontane. Ne ingrijoreaza si ceea ce va urma, in conditiile cresterii cerintelor privind energia verde si alocarea de certificate verzi pentru producatorii care folosesc biomasa. Nu mai este mult pana atunci, iar in aceste conditii interesul de care vorbeati va creste foarte mult. Consideram ca nu trebuie sa transformam aceste paduri in parloage ca sa intelegem importanta lor. Ceea ce cerem este sprijin pentru proprietari sa pastreze aceste terenuri intr-o forma valoroasa (pajisti sau paduri) si, prin acest sprijin, sa evitam transformarea lor in parloage.

  2. @WWF
    Nu este in totalitate adevarat ceea ce sustineti stimate WWF !
    Daca studiati contractele agricultorilor cu APIA (declaratiile anuale ) veti constata ca exista asa numitele “zone de interes ecologic” ,ZIE, care reprezinta zone ecologice ce se pot defini pentru a conserva mlastini, rigole, arbori izolati, perdele de padure samd., zone care s-au dezvoltat spontan si ocupa din terenul arabil al agricultorului.
    Practic prin definirea lor agricultorii primesc o subventie ca sa nu fie tentati sa le distruga si sa cultive acele zone ecologice. In ceea ce priveste pasunile stiu ca ele sunt eligibile pentru a primi subventii doar daca agricultorul detine un numar de animale echivalente cu 0,3 UVM/ha (UVM= unitate vaca mare). Asadar nu vad interesul ca cineva sa curete o pășune si sa distruga o padure spontana daca nu detine animale. WWF sustine ca exista acest interes ceea ce este ilogic ( neeconomic pentru cel care face acest lucru) Nimeni nu arunca bani sa distruga o padure spontana daca nu are animale.
    Desigur masurile ministerului agriculturii pot fi imbunatatite… iar ministerul agriculturii ar trebui sa decida daca poate ocupa cu UVM aceste terenuri intr-o perioada de timp rezonabila functie de planurile pe termen lung sau in caz contrar sa transforme statutul terenului din teren agricol in teren silvic

  3. NU SINT PADURILE NIMANUI. SINT ALE ROMANIEI. SI TREBUI PROTEJATE
    DAR PE CINE INTERESEAZA DACA NU IASA NICI O SPAGA,CEVA….
    POATE DUPA CE LE TAIE CINEVA ….

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.