G4Media.ro

Vor interveni militar americanii în Venezuela? De ce o acțiune a forțelor…

Vor interveni militar americanii în Venezuela? De ce o acțiune a forțelor speciale ar fi varianta preferată

Recunoașterea de către președintele american Donald Trump a liderului opoziției din Venezuela, Juan Guaido, ca „președinte interimar,” ar putea pregăti calea pentru o intervenție militară a Statelor Unite în țara sud-americană afectată de o gravă criză politică, economică și umanitară, sunt de părere diverși analiști. Acest lucru ar putea avea loc mai ales în condițiile în care Nicolas Maduro va decide să folosească violența împotriva sutelor de mii de demonstranți, au avertizat oficiali ai administrației de la Washington, citați de Defense One.

„Toate opțiunile sunt pe masă,” au afirmat ei, aceasta nefiind prima dată când Statele Unite iau în calcul varianta unei intervenții militare în Venezuela. În luna august a anului 2017, președintele Trump i-ar fi întrebat pe câţiva dintre consilierii săi de politică externă despre posibilitatea invadării Venezuelei, pentru a scăpa ţara sud-americană de dictatura lui Maduro. În acel moment, consilierii liderului de la Casa Albă s-ar fi opus „viguros” sugestiei, avertizându-l că mişcarea s-ar putea reflecta negativ asupra Statelor Unite, iar aliaţii americanilor din regiune erau împotriva unei astfel de acţiuni. Astăzi însa lucrurile sunt diferite, iar o intervenție a forțelor speciale americane ar fi una dintre variantele preferate.

Defense One a citat un oficial american care s-a referit la răspunsurile economice și diplomatice luate de Statele Unite dacă președintele Maduro „alege calea violenței”. Oficialul a declarat: „În ceea ce privește sancțiunile pe care le-am adoptat, acestea au fost abia un preambul la acțiunile pe care Statele Unite le pot lua.” Intervenția militara este una dintre variantele discutate.

Așa cum G4Media.ro a scris la momentul respectiv, în luna august a anului 2017, președintele Trump i-ar fi întrebat pe câţiva dintre consilierii săi de politică externă despre posibilitatea invadării Venezuelei. AP a precizat atunci că discuţia despre posibilitatea invadării Venezuelei a avut loc în Biroul Oval de la Casa Albă, în timpul unei întâlniri în care Trump şi consilierii săi de securitate dezbăteau sancţiunile împotriva ţării sud-americane. Aşa cum se ştie, regimul lui Maduro a provocat un dezastru umanitar în Venezuela, unde statul la coadă şi căutarea de mâncare în gunoaie au devenit imagini obişnuite, iar represiunea opozanţilor politici s-a intensificat în ultimii ani.

„Cu o Venezuelă care se destramă rapid, amenințând securitatea regională, de ce nu pot Statele Unite să invadeze pur şi simplu ţara împovărată de probleme?” i-ar fi întrebat Trump pe cei prezenţi, între care secretarul de stat de la acel moment, Rex Tillerson, şi consilierul de securitate naţională, H.R. McMaster. Trump s-a referit la intervenţii de succes din trecut, precum invazia statului Panama și a Grenadei în anii ’80, pentru a justifica legitimitatea ideii sale. În ziua următoare, el a vorbit public despre „opţiunea militară” pentru înlăturarea de la putere a lui Maduro, iar ulterior a ridicat această problemă într-o discuţie cu preşedintele columbian de atunci, Juan Manuel Santos, unul dintre aliaţii majori ai Americii în zonă.

Agenția de presă a precizat că discuţiile din spatele scenei „evidențiau modul în care criza politică și economică din Venezuela a primit cea mai mare atenție sub Trump, într-un mod care era de neconceput în timpul administrației Obama.” Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională a reiterat atunci ideea că SUA vor lua în considerare toate opțiunile pe care le au la dispoziție pentru a ajuta la restabilirea democrației şi stabilităţii în Venezuela.

În această săptămână, după ce Statele Unite, Canada și alte țări din emisfera vestică l-au recunoscut pe Juan Guaido, preşedintele Parlamentului venezuelean, controlat de opoziţie, drept „preşedintele în exerciţiu” al ţării, iar Maduro a acordat un termen de 72 de ore reprezentanţilor diplomatici ai SUA să părăsească ţara, lucrurile s-au schimbat radical, iar varianta intervenției militare americane nu mai este exclusă. „Toate opțiunile sunt pe masă,” a afirmat miercuri un oficial de la Washington. Regimul Maduro nu are „un viitor imediat. Ei nu vor avea mijloace de trai imediate, iar zilele lor vor fi numărate,” a adăugat acesta.

Ce spune legea internațională?

Potrivit legilor internaționale, se interzice „amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat.” Există însă mai multe variante de a ocoli această interdicție, inclusiv două excepții menționate explicit în Carta Organizației Națiunilor Unite: autoapărarea și o acțiune colectivă autorizată de către Consiliul de Securitate al organizației mondiale. Nici unul dintre aceste cazuri nu există însă în prezent în Venezuela.

Mai există însa și varianta unei intervenții internaționale justificată de o situație umanitară gravă, așa cum s-a întâmplat în 1999, când NATO a bombardat forțele sârbe care luptau împotriva rebelilor albanezi din Armata de Eliberare din Kosovo (intervenția NATO în Kosovo, făcută fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, a rămas controversată, deoarece exprimă o tensiune nerezolvată în dreptul internațional între suveranitate și felul în care sunt percepute drepturile omului).

În cazul Venezuelei, experții cred că există o situație specială, respectiv principiul general acceptat că o țară gazdă poate „să consimtă” la intervenția militară din partea unei alte țări. Cu alte cuvinte, un guvern condus de către Juan Guaido, recunoscut de către Statele Unite și de alte țări de pe glob, ar putea aproba desfășurarea de acțiuni militare ale americanilor pe teritoriul venezuelean (Administrația Trump a afirmat de altfel că nu îl recunoaște șef al statului pe Nicolas Maduro, care la 10 ianuarie a început al doilea său mandat de preşedinte pentru şase ani, după o victorie electorală contestată de opoziţie şi de comunitatea internaţională). Este esențial de aceea ca Administrația Guaido să fie recunoscută de un număr cât mai mare de state de pe glob, care sa ofere astfel legitimitate unei eventuale intervenții armate străine.

O situație similară a avut loc în Irak, unde guvernul instalat după invazia americană din 2003, și care ulterior a fost recunoscut pe plan internațional, a autorizat în 2014 Statele Unite să lupte împotriva Statului Islamic de pe teritoriul irakian.

Obstacole legale și practice

Analiștii militari și regionali avertizează că orice intervenție militară în Venezuela se confruntă însă cu o serie de provocări practice care o fac să fie o alegere cel puțin controversată, iar militarizarea crizei din țara sud-americană ar fi un lucru riscant.

Conform legilor din Statele Unite, președintele Trump ar trebui înainte de orice să obțină aprobarea Congresului pentru orice implicare militară convențională pe termen lung – o perspectivă improbabilă într-un moment în care Camera Reprezentanților este controlată de democrați.

În plus, opoziția din Venezuela este, în mare parte, dezorganizată și non-violentă, iar, în acest caz, susținerea ei ar necesita cel mai probabil trimiterea unor trupe terestre. Riscul ca, în cazul unor bombardamente împotriva unor instalații guvernamentale sau al livrării de armament pentru membri opoziției, țara din America de Sud să fie devastată de un război civil și să între în colaps total este însă foarte mare.

Cum ar putea interveni americanii?

Unii experți cred că varianta folosirii de forțe speciale este cea mai bună variantă la care Statele Unite pot apela în cazul Venezuelei. Terenul a fost de altfel pregătit. Recunoașterea de către Administrația Trump a lui Guaido ca președinte al țării ar putea permite operațiuni ale forțelor speciale prin care acestea să furnizeze un anumit tip de ajutor clandestin, în conformitate cu Articolul 10 al U.S. Code, care definește rolul forțelor armate.

Așa cum a afirmat Bobby Chesney, profesor de securitate națională la Universitatea de Drept din Texas, acest lucru include și „sprijinirea guvernelor străine prietenoase,” asa cum este acum opoziția de la Caracas. Profesorul american crede că aceste operațiuni ar putea include, printre altele, oferirea de informații opozanților lui Maduro, de fonduri, echipamente de comunicație etc., lucru care, cred mulți analiști, se petrece deja. Forțele speciale ar putea ataca diferite instalații militare guvernamentale venezuelene, ar acționa sub acoperire în regiuni strategice și ar fi extrem de dificil de contracarat de o armata care este și ea afectata de criza generala din țară.

Importanța Venezuelei pentru Casa Albă

Venezuela este un punct central al politicii administrației Trump în America Latină, iar în cei doi ani de la preluarea mandatului liderul de la Casa Albă a făcut numeroase demersuri pentru a intensifica presiunile asupra guvernului lui Maduro. Sub conducerea lui Trump, SUA, Canada și Uniunea Europeană au aplicat sancțiuni împotriva a zeci de înalți oficiali venezueleni, inclusiv a lui Maduro, pe care-i acuză de corupție, trafic de droguri și încălcări ale drepturilor omului. Administrația americană a formulat declarații tranşante, îndemnând guvernul venezuelean să permită desfășurarea unor alegeri libere și corecte. De asemenea, vicepreședintele Mike Pence s-a întâlnit de mai multe ori cu liderii opoziției venezuelene și a criticat dur regimul de la Caracas în timpul călătoriilor în America Latină. În plus, Statele Unite au distribuit peste 30 de milioane de dolari pentru a ajută ţările vecine Venezuelei să facă faţă celor peste un milion de migranți care au părăsit țara.

Republicanii americani mai ales au cerut în repetate rânduri o abordare mai tranșată față de Venezuela, care este unul dintre susținătorii istorici ai regimului Castro din Cuba. În cercurile conservatoare americane, situația umanitară gravă din Venezuela a devenit un studiu de caz popular împotriva politicilor progresiste radicale care sunt promovate în America de către unii dintre democrați.

Pe parcursul ultimului an, Administrația Trump s-ar fi întâlnit în secret cu ofițeri venezueleni care au încercat să îl alunge de la putere pe Maduro, însa rezultatul discuțiilor nu este clar.

Pe e de alta parte, unii comentatori cred că o intervenție militară americană n-ar face altceva decât să întărească susținerea pentru actualul regim socialist de la Caracas. De altfel, unul dintre motivele pentru care Maduro e încă la putere este acela că el a acuzat constant opoziția că e parte a unui complot al americanilor de a-l înlătura din fruntea statului. De altfel, anul trecut, la doar câteva zile după ce președintele american a vorbit public despre opțiunea militară, Maduro a scos mii de loialişti pe străzile capitalei Caracas pentru a condamna beligeranța „Împăratului” Trump, a ordonat exerciții militare la nivel național și a amenințat cu arestarea opozanţilor despre care a spus că plănuiau răsturnarea sa cu ajutorul Statelor Unite.

Analiștii cred că foarte important în acest context este ce va face armata din Venezuela (o estimare a celor de la Newsweek vorbește de forte armate de 515.000 de oameni, între care 130.000 de soldați în regim activ, 696 de tancuri, 700 de vehicule blindate, 50 de nave, intre care 3 fregate, 4 corvete și 2 submarine, precum și 280 de avioane, inclusiv 42 de avioane de luptă). Maduro și-a asigurat loialitatea generalilor și a liderilor militari oferindu-le funcții în guvern și contracte generoase cu firme de stat. Deocamdată, armata continuă să îl susțină pe liderul socialist.

Joi, ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino, a denunțat o „lovitură de stat” din partea președintelui Parlamentului: „Alertez poporul din Venezuela că o lovitură de stat este condusă împotriva instituțiilor, a democrației, a Constituției, a președintelui Nicolas Maduro, președintele nostru legitim”. Cât va dura însă acest sprijin este deocamdată neclar. O schimbare a loialității armatei nu ar trebui exclusă, căci nu ar fi pentru prima dată când un regim nepopular din America Latină ajunge la coșul de gunoi al istoriei deoarece a pierdut susținerea puternicilor lideri militari.

Surse: Defense One, New York Times, AP, Newsweek, G4Media.ro

Foto: Venezuela, răvățită de criză (Instagram)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Maduro e corupt. Trump si Putin vor aplana conflictul in baza unui partnership.

  2. Petrolul încă este dorit de imperiile moderne. În Venezuela este petrol „gârlă”, petrol pe care se bat pentru a-l controla atât SUA cât și Rusia. În acest război de hegemonie asupra petrolului „victima colaterală” este poporul venezuelan. Înlocuiți petrolul cu orice altă resursă energetică sau de materii prime sau materiale rare, Venezuela cu orice țară slab dezvoltată și veți obține tabloul intervenției țărilor dezvoltate în numele democrației și a salvgardării drepturilor omului.

  3. aia mor de foame pe balta cu petrol!

  4. Toate aceste scenarii se fac fara sa se tina cont de Rusia, China si chiar Turcia care vor fi foarte fericite sa „inamoleasca ” SUA undeva cat mai departe. Se vede ca Rusia chiar si asa saraca cum se spune e activa militar in mai multe zone pe glob. China ranita in orgoliu de incercarile americane de a o scoate din ritmul de dezvoltare economica cu unelte (uneori) mai nefericite va raspunde , ei fiind maestrii in rabdare si disimulare., iar Turcia vad ca apara pe oricine zice ca Erdogan e bun. Mai e si factorul local respectiv Cuba care stie cat va pierde daca Maduro cade si ei fiind maestrii in ape tulburi. Iar peste toate se adauga „bau, baul” America care pentru venezueleni e mai rau decat Maduro, ei sunt pro SUA ( la nivel de mase) cam cum suntem noi fata de rusi. Crede-ti ca soferul ala rezista un an dupa Cavez la cat de idiot este, dar frica de americani si de corporatii ii face sa stea alaturi de el pe oamenii simpli. Si la fel si in caz de razboi. Nu cred ca SUA e dornica de un nou Afganistan unde cei enumerati mai sus sa aplaude orice insucces suferit pe teren de ei.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.