EXCLUSIV | Cât e afacere și cât dezinformare în postările reclamate de Dragoș Pîslaru ca fiind „campanie coordonată, menită să inducă panică” / A fost sau n-a fost campanie de manipulare? 

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O postare de pe pagina de Facebook a unei publicații din Iași a devenit virală în doar câteva zile. Făcea referire la salariile bugetarilor. A fost preluată de zeci de ori, în aceeași formă, iar articolul la care făcea trimitere a fost reprodus identic pe alte zeci de site-uri. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a semnalat viralizarea și a reclamat o campanie coordonată de manipulare pentru a induce panica în jurul proiectului salarizării. G4Media a vorbit cu administratori ai paginilor care au distribuit postarea. „Ne interesează doar traficul”, spun ei. „Distribuim ce ne spun algoritmii că e viral.”

Pe 26 mai, pe pagina de Facebook a Bună Ziua Iași a fost postată o fotografie a ministrului Dragoș Pîslaru însoțită de textul: „Guvernul îi lovește GRAV! Sunt bugetari ale căror salarii scad cu… Vezi mai mult”.

Captură Facebook BZI

Articolul la care făcea trimitere, publicat pe bzi.ro, este departe de bombasticul titlului. Prezintă doar declarații ale ministrului Pîslaru despre noua lege a salarizării. „Nimeni nu va pierde la salariu”, este mesajul articolului.

În câteva zile, aceeași postare, cu același text și aceeași poză a fost repostată pe zeci de pagini de Facebook. Iar textul articolului, identic, a fost reprodus pe diferite site-uri.

Reacția ministrului

„Ce au în comun paginile de Facebook „România pământ sfânt”, „Iubire & Trădare”, „George Becali”, „Dragoste și Suflet”, „Ceaimami” și alte câteva zeci de pagini aparent fără legătură între ele?

Toate au fost folosite în ultimele săptămâni într-o campanie coordonată de manipulare, menită să inducă panică și revoltă în jurul proiectului legii salarizării unitare”, a scris Dragoș Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a reclamat „o operațiune premeditată de dezinformare”. Echipa sa a identificat „aproape 50 de pagini de Facebook au distribuit simultan aceleași mesaje alarmiste, aceleași titluri false și aceleași atacuri politice”.

Și a indicat o serie de pagini de Facebook și site-uri asociate care ar fi făcut parte din rețeaua respectivă.

G4Media a cerut puncte de vedere tuturor celor menționați de ministru. 

Muzica refugiul inimii tale, Străini cu sentimente, Rânduri fără gânduri, Ceaimami, Bahar-Viata furata si Dragoste Infinita, Smeily

Cele mai multe dintre paginile de Facebook menționate de Dragoș Pîslaru sunt legate de pagina citeste-aici.ro. Domeniul este înregistrat de firma Think Company SRL, cu acționar unic George Daniel Tunescu.

Tunescu este un cunoscut om de afaceri din Constanța, unul dintre fondatorii societății Air Claim SA, listată la bursă. 

Tunescu mai are pe numele său înregistrate și alte domenii – substantial.ro, demagog.ro, dar și alte pagini de Facebook – Eduard, Substantial, Rugăciuni 19, In Familie.

Pe toate paginile de internet menționate mai sus rulează reclame.

G4Media a scris despre Eduard și Obiectiv Substantial că sunt parte dintr-o rețea de pagini Facebook care a rostogolit fake-uri panicarde despre războiul din Iran și narațiuni pro-ruse l-a luat în vizor pe Peter Magyar.

„A apărut prima dată pe bzi.ro. Noi doar vedem că există un subiect pe Facebook care este viral, că îl detectează algoritmii, și îl preluăm”, explică George Tunescu, pentru G4Media, de ce a preluat subiectul.

„Este vorba de trafic. Este vorba să dai ceea ce algoritmul vrea să livreze mai departe pe Facebook”, spune el. 

„Nu e vorba de nicio campanie organizată”, adaugă el. „Noi nu suntem jurnaliști, suntem publishers. Preluăm conținut doar. Toți cei menționați de ministru fac asta.”

Și explică cum ajung pe zeci de pagini postări identice.

„Facebook are un algoritm care funcționează după trendurile din piață. Dacă acum este un trend că, nu știu, s-a întâmplat un accident, cineva a fost acuzat, toată lumea dă acel subiect. Despre asta este vorba. Noi nu inventăm subiecte.” 

Firma lui George Tunescu a avut, în 2025, o cifră de afaceri de 258.000 de lei și a înregistrat o pierdere de 950.000 de lei.

Stirile TV, Surse pe Net, Citeste, Alandala, Alandala Jr

Teodor Niculescu este un alt administrator al unora dintre paginile menționate de ministrul Dragoș Pîslaru – Stirile TV, Surse pe Net, Citeste , Alandala, Alandala Jr. 

Teodor Niculescu este din București. Pe pagina sa de LinkedIn se declară absolvent al unei universități din Marea Britanie, fost acrobat, actual antreprenor.

La profilul său scrie: „Cu un interes deosebit pentru Facebook, el a dezvoltat o înțelegere profundă a modului în care pot fi implicate audiențele, poate fi creat conținut relevant și pot fi construite comunități atât loiale, cât și extinse.

De-a lungul carierei sale, Teodor a obținut rezultate semnificative prin activitatea sa pe Facebook. Fie că a fost vorba despre campanii ingenioase de social media, conținut atractiv care a încurajat distribuirea și interacțiunea sau dezvoltarea relațiilor cu influenceri și ambasadori de brand, Teodor a găsit constant modalități de a genera interes și de a atrage atenția publicului”.

Iar perfomanța sa cu pagini create în România se confirmă.

Firma la care este acționar, Teo Advertising SRL, apare explicit ca administrator la una dintre paginile de mai sus. Toate paginile preiau articole de pe site-ul citeste.eu. 

În plus față de cele menționate de Pîslaru, Teodor Niculescu administrează și România Frumoasă, Privește și ascultă, 8mistu. Asociate acestor profiluri de Facebook sunt vezistiri.ro, surse.eu, ziaristu.ro.

Pe toate paginile de mai sus rulează reclame.

Firma Teo Advertising SRL a avut, în 2025, o cifră de afaceri de peste 601.000 lei cu un profit de aproape 402.000 lei.

Rol ro, Femina

Rol.ro este administrat de Livia Daciana Bătrâneanu. Firma Rol Portal Services îi are ca acționari pe Livia și Mihai Bătrâneanu. Cei doi au înființat platforma magazinuldecase.ro, pe care au vândut-o.

Paginile de Facebook Rol Ro și Femina au asociate site-uri – rol.ro, femina.ro. În plus, din grupul de site-uri administrat de Luciana Daciana Bătrâneanu mai fac parte dailynews.ro și ortodoxia.ro, cu profiluri de Facebook asociate.

Pe toate aceste pagini rulează reclame.

În 2025, Rol Portal Services a avut o cifră de afaceri de aproape 2 milioane de lei cu un profit de peste 703.000 lei.

BZI, Radio BZI, Sanatatea BZI

Cotidianul Bună Ziua Iași (BZI) și Radio BZI sunt deținute de firma Grafic Beta Trust SRL la care unic acționar este Florin Claudiu Asimionesei. De pe această pagină de Facebook a plecat totul.

Firma are zeci de contracte publice cu instituții publice din Iași pentru publicitate. În decembrie 2024, ReporterIS.ro a scris că Asimionesei a încasat 360.000 de euro din bani publici printr-o suveică electorală cu AUR.

În 2025, senatoarea POT Mariana Vali Aldea a dat în judecată Rotld (administratorul domeniilor de internet din România) pentru a afla cine deține domeniul pentru a-i da în judecată pentru apariția unor fotografii. Judecătorii i-au respins cererea.

Tatăl actualului patron al BZI, Ghiocel Florin Asimionesei, a fost condamnat de DNA, în 2013, la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, pentru șantaj, în formă continuată. 

Firma Grafic Beta Trust SRL a avut, în 2025, o cifră de afaceri de 4,2 milioane de lei cu profit de 1,85 de milioane de lei.

George Becali, Dragostea Mea, Românii din Străinătate, Mesagerul Sufletului

Legătura între aceste pagini de Facebook este că toate preiau conținut de pe site-ul extranews.ro. Site-ul nu are identificatori dar a apărut, în trecut, într-o investigație start-up.ro care semnala că pe acest site se minează criptomonede.

Și mai există o legătură. Până în urmă cu câteva luni, toate aceste pagini de Facebook preluau conținut de pe usd24.ro.

Usd24.ro este administrată de Liviu Beșleagă. O investigație Recorder din 2018 a arătat că pe pagina respectivă erau preluate articole de Sputnik. Dar și că site-ul a primit finanțare de la Guvernul României pentru promovare. 

În 2024, Liviu Beșleagă a apărut lângă Mircea Geoană la evenimentul de lansare a candidaturii sale la Președinția României.

Pe pagina sa de Facebook, Liviu Beșleagă apare în fotografii alături de oficiali români și europeni, de ofițeri din Armata Română și din NATO.

Cât e propagandă și cât e afacere

În ultimii ani asistăm la o explozie a paginilor de Facebook care promovează de la știri reale, la fakenews, la mesaje emoționale sau postări create cu inteligența artificială. În spatele acestui boom stă, de fapt, un mecanism bine pus la punct care poate avea două scopuri – să producă bani sau să promoveze dezinformări.

În esență, pentru ambele scopuri, care pot fi separate sau comune, procedura e aceeași. 

Sunt create rețele de zeci pagini de Facebook, cu site-uri asociate care, de multe ori, funcționează pe același server. E un păienjeniș care aproape nu știi unde începe și unde se termină.

Site-urile sunt, de regulă, opace în privința proprietarului. Fie sunt îngregistrate în România, pe persoană fizică, fie funcționează prin intermediere Cloudfare. De aceea e greu, uneori imposibil să știi cui apațin în realitate. Nu publică echipele editoriale, iar singura modalitate de contact e un formular pe site.

Un alt element comun e conținutul publicat care este reciclat de pe o pagină pe alta. Articolele sunt copiate fie din media mainstream, fie traduse de pe site-uri externe.

Urmează promovarea conținutului pe rețelele sociale, care se face aproape înotdeauna cu aceelași text și aceeași imagine. 

Alt element comun este publicitatea online. La accesarea oricăreia dintre aceste pagini, ecranul se umple de ferestre de tip pop-up sau de ferestre integrate în articole. 

Cum se fac banii

În cazul acestor rețele de pagini de internet și Facebook asociate, mecanismul de monetizare e dual: și prin reclamele de pe site-uri și prin monetizarea de pe Facebook.

De exemplu, Google AdSense și DoubleClick (Google Marketing Platform) sunt servicii oferite de Google, care permit proprietarilor de site-uri web să afișeze anunțuri publicitare pe paginile lor.

În cazul reclamelor care vin prin Google AdSense / DoubleClick (Google Ad Manager), Google acționează ca intermediar între advertiseri (cei care plătesc pentru reclame) și publisheri (deținătorii de site-uri).

Plata se poate face diferit. 

• Plata pe fiecare click pe un anunț afișat pe site generează venit. Sumele pe click pot varia între 0,02 euro și câțiva euro, în funcție de domeniul site-ului, țara utilizatorului, competiția pe cuvintele-cheie licitate de advertiseri;
• Plata pe mia de afișări. Publisherul primește bani pentru afișarea anunțului, indiferent dacă utilizatorii dau click sau nu. De obicei, tarifele variază între 0,50 USD și 5 USD pe mia de afișări.
• Plata pe conversie. Plată realizată atunci când utilizatorul finalizează o acțiune specifică (comandă, înregistrare etc.) după click pe reclamă. Este mai rar pe AdSense, dar poate exista prin rețelele gestionate în Google Ad Manager (fost DoubleClick).

Advertiserii, companii sau persoane fizice, licitează în Google Ads pentru afișarea reclamelor. Google reține un comision (de obicei 32%), iar restul sumelor sunt plătite publisherului.

Google AdSense plătește lunar, în contul bancar, atunci când publisherul atinge pragul minim de 70 EUR (sau echivalent).

Plățile sunt făcute în aproximativ 30 de zile după sfârșitul lunii în care venitul a fost generat.

DoubleClick (Google Ad Manager) are o structură similară, dar este folosit mai ales pentru site-uri cu trafic mare și venituri mai mari (Sursa informațiilor – https://support.google.com/adsense/answer/1709871?hl=en)

Monetizarea pe Facebook se face în principal prin reclamele inserate automat în videoclipuri (In-Stream Ads și Ads on Reels). Pentru a fi eligibil, contul trebuie să respecte politicile platformei și să acumuleze un nivel minim de urmăritori și vizualizări.

Veniturile sunt calculate în funcție de numărul de vizualizări monetizate și de valoarea reclamelor afișate. În România, pentru 1.000 de vizualizări monetizate, câștigul este de regulă între 0,1 și 1 euro, în funcție de domeniu și de publicul țintă. Astfel, o pagină care generează 1 milion de vizualizări pe lună poate încasa aproximativ între 100 și 1.000 de euro din reclamele Facebook.