Vlad Gheorghe și Alin Apostol, după pretențiile ridicate de șeful CJ Ilfov Hubert Thuma: „Ilfovul este o construcție anacronică”. Consilierul premierului Bolojan și inițiatorul proiectului susțin integrarea Ilfovului într-o structură metropolitană cu Bucureștiul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Vlad Gheorghe, consilierul personal al premierului Bolojan cu atribuții pe reorganizare administrativă și zona metropolitană București-Ilfov, și Alin Apostol, inițiator al unui proiect amplu de reorganizare teritorială blocat la nivel politic, au susținut public desființarea actualei structuri a județului Ilfov și integrarea acestuia într-o structură metropolitană unică cu Bucureștiul. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recente dintre Primăria Capitalei și Consiliul Județean Ilfov, condus de Hubert Thuma (PNL), în special pe tema finanțării transportului metropolitan și a repartizării impozitului pe venit. Din acestă abordare politică a derivat o cerere mai veche ca Bucureștiul să fie administrat integrat cu Ilfovul.

Vlad Gheorghe, consilier personal al premierului Ilie Bolojan și lider al partidului DREPT, susține că un referendum în Ilfov ar trebui făcut, dar nu pe tema gunoiului, ci a unirii administrative cu Bucureștiul și emiterea coordonată a autorizațiilor de construire. În opinia sa, „desființarea consiliului Județean Ilfov ar aduce economii semnificative”, întrucât fragmentarea actuală generează suprapuneri, risipă bugetară și blocaje în coordonarea dezvoltării urbane. Gheorghe afirmă că extinderea Bucureștiului ar desființa multe organisme inutile care există azi ca asocieri între București și Ilfov, fiecare cu bugetul și birocrația sa proprie. „Și, nu în ultimul rând, ar dispărea o parte dintre baronii locali care amenință astăzi, cu un tupeu fantastic, blocarea Bucureștiului dacă nu li se satisfac pretențiile financiare”.

La rândul său, Alin Apostol, inițiatorul unui proiect de reorganizare teritorială USR blocat în Parlamanet a afirmat, într-o postare publică, că realitatea economică și socială arată că Bucureștiul și Ilfovul funcționează deja ca un singur organism urban, iar Ilfovul este o construcție anacronică din punct de vedere administrativ. Apostol consideră că inclusiv argumentele invocate de conducerea CJ Ilfov, legate de navetism, infrastructură comună și interdependență economică, reprezintă, în esență, o pledoarie pentru integrare administrativă, nu pentru menținerea structurii actuale.

Proiectul de lege depus de el, dar blocat în Parlament, propune „Reorganizarea Bucureștiului”, o reformă structurală a administrației Capitalei și crearea unei zone metropolitane funcționale. Potrivit acestuia, în primul rând, actuala formulă cu șapte primării de sectoare, șapte poliții locale și administrații paralele ale domeniului public, nu mai poate funcționa coerent pentru o metropolă de dimensiunea Bucureștiului. Proiectul prevede renunțarea la cele șase sectoare și crearea unei structuri unitare, cu o singură primărie responsabilă de strategie, buget și personal la nivelul întregii capitale.

În locul sectoarelor ar urma să fie create 22 de districte – 14 în actualul București (două dispuse în inele concentrice) și 8 în localități din Ilfov, fără personalitate juridică, fără buget propriu și fără aparat administrativ separat. Rolul acestor districte ar fi consultativ și de legătură cu comunitatea, urmând să formuleze politici publice districtuale, să semnaleze probleme locale și să propună soluții care să fie aprobate la nivel municipal.

Pe lângă reorganizarea internă a Capitalei, proiectul prevede constituirea Zonei Metropolitane București–Ilfov, administrată de un Consiliu Metropolitan cu atribuții clare și buget propriu, pentru a asigura dezvoltarea integrată a întregii regiuni. Conform inițiativei, avantajele ar include reducerea birocrației, unificarea deciziilor, creșterea coerenței proiectelor de infrastructură și apropierea administrației de cetățeni, în linie cu modelul marilor metropole europene.

Într-o postare publicată anterior, Hubert Thuma, parte din același partid cu premierul Ilie Bolojan și primarul general Ciprian Ciucu, dar contestatar intern al acestora doi, a anunțat că solicitat oficial alocarea a 5% din impozitul pe venit colectat la nivelul Municipiului București către Ilfov, argumentând că județul suportă presiunea dezvoltării Capitalei și contribuie semnificativ la economia regiunii. Thuma a avertizat că, în lipsa unei reașezări financiare, ia în calcul măsuri ferme, inclusiv referendum pe tema depozitării deșeurilor în Ilfov și chiar sistarea autorizațiilor de construire.

Comentariul lui Thuma a reaprins discuția privind viitorul administrativ al zonei București–Ilfov.

In documentarea acestui articol au fost utilizate următoarele surse:

• postarea lui Vlad Gheorghe, consilierul personal al premierului Ilie Bolojan,
• postarea lui Alin Apostol, autor proiect de lege privind reorganizarea teritorială
• postarea lui Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov
• site-ul https://reforma-administrativa.ro/

Citește și Hubert Thuma (CJ Ilfov) cere 5% din impozitul Bucureștiului pentru zona metropolitană: Cum au arătat autorizațiile de construire în Ilfov în 2025 și ce investiții majore sunt planificate pentru 2026 / Disputa cu primarul general Ciprian Ciucu pe banii Capitalei

Hubert Thuma, amenințări pentru Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu: Oprește autorizațiile de construire în Ilfov și preluarea deșeurilor dacă nu primește mai mulți bani din bugetul Bucureștiului

Hubert Thuma l-a acuzat pe Ilie Bolojan că nu l-a susținut pe Crin Antonescu la prezidențiale. Realitatea: Crin Antonescu a câștigat turul 1 în Bihor, dar în Ilfov s-a clasat pe locul 3