Hubert Thuma (CJ Ilfov) cere 5% din impozitul Bucureștiului pentru zona metropolitană: Cum au arătat autorizațiile de construire în Ilfov în 2025 și ce investiții majore sunt planificate pentru 2026 / Disputa cu primarul general Ciprian Ciucu pe banii Capitalei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Conflictul financiar dintre Ilfov și București riscă să se acutizeze după ce președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma (PNL), a cerut printr-o scrisoare oficială redirecționarea a 5% din impozitul pe venit colectat în Capitală către bugetul județului. Solicitarea a fost însoțită de avertismente politice și juridice, respectiv posibilitatea organizării unui referendum pentru stoparea depozitării deșeurilor Bucureștiului în Ilfov și chiar suspendarea eliberării autorizațiilor de construire.

Principalul său argument este că Ilfovul suportă presiunea extinderii Bucureștiului, trafic, locuire și logistică, că o mare parte din infrastructura folosită de bucureșteni se află în Ilfov și că multe companii operează fizic în Ilfov, dar plătesc impozit în București.

„Transportul metropolitan nu e un moft și nici pomană. (…) Fără soluții metropolitane, Bucureștiul se blochează, iar Ilfovul plătește costul real al extinderii Capitalei”, a scris Thuma pe Facebook, susținând că județul suportă costuri pentru o populație reală de peste un milion de persoane, deși în acte are aproximativ 540.000 de locuitori.

El invocă un dezechilibru structural întrucât 127.284 de ilfoveni lucrează în București, iar impozitul pe venit aferent acestora, aproximativ 1,18 miliarde lei anual, potrivit calculelor prezentate de el public, este virat Municipiului București, nu Ilfovului. În 2025, susține acesta, Ilfov ar fi trebuit să primească 1,5% din impozitul pe venit global repartizat Capitalei, însă în realitate suma a fost de aproximativ 100 milioane lei.

Tensiunea a escaladat după ce primarul general Ciprian Ciucu (PNL) a criticat finanțarea transportului metropolitan, precizănd că Primăria Capitalei este afectată financiar de costurile suportate în Ilfov.

În urmă cu două zile, primarul general, care trebuie să gestioneze situația financiară dificilă a Bucureștiului și să reducă cheltuielile, a anunțat măsuri de reformă la STB. Printre acestea se numără reducerea funcțiilor de conducere cu minimum 30% și a numărului de directori cu 50%. El a precizat că aceste măsuri nu sunt suficiente fără reorganizarea ADITPBI, o entitate considerată supradimensionată care gestionează transportul public de suprafață în București și Ilfov.

Ciucu a mai afirmat că transportul care deservește inclusiv localități din Ilfov costă Primăria Municipiului București aproximativ 230 de milioane de lei pe an și că PMB suportă circa 90% din costurile transportului metropolitan, București-Ilfov.

Pentru că disputa se poartă în mediul online, consilierul general USR Nicorel Nicorescu l-a criticat pe președintele CJ Ilfov, în scris, susținând că Thuma nu a făcut demersuri similare pentru o finanțare corectă a Capitalei de la bugetul național.

„Nu am văzut să rupi fâșul pe la guvern pentru a avea Bucureștiul o finanțare corectă și corelată cu încasările pe care le aduce la bugetul național. Mai mult, ai încurajat sabotarea orașului prin solicitări de cote suplimentare obținute nu de la sectoare, ci de la PMB, care trebuie să țină în cârcă 90% din sumele transportului metropolitan”, a scris Nicorescu.

În acest context tensionat, G4Media a analizat datele privind autorizațiile de construire din 2025 și investițiile planificate pentru 2026 pentru a înțelege argumentul președintelui administrației ilfovene care amenință cu sistarea eliberării autorizațiilor de construire în Ilfov.

Autorizațiile din 2025: infrastructură înaintea imobiliarelor

În 2025, Consiliul Județean Ilfov a emis 40 de autorizații de construire și desființare, conform  documentului de pe pagina oficială a instituției. Aproximativ 40% dintre autorizații au vizat lucrări de apă și canalizare, respectiv stații de epurare în Brănești, Gruiu și Balotești (Săftica), stații de repompare în Domnești, Otopeni și Tunari, extinderi de rețele și conducte regionale. Alte proiecte au vizat modernizarea rețelelor electrice, racordări pentru parcuri fotovoltaice în Petrăchioaia și lucrări la conducte de gaze pe inelul Bucureștiului.

În zona rutieră, au fost autorizate modernizări pentru drumuri județene precum DJ101J (spre Mănăstirea Sitaru) și DJ300 (Centura – DN2), lucrări conexe A0, autostrada de centură, și infrastructură publică în Voluntari. În paralel, au fost aprobate hale logistice și depozite industriale de mari dimensiuni, unele depășind 20.000–30.000 mp.

Proiectele rezidențiale au fost în principal locuințe unifamiliale, reduse în raport cu infrastructura și logistica, însă în cea mai mare parte autorizatiile pentru imobile sunt date de consiliile locale si nu de Consiliul Județean.

În documentul analizat nu apar cartiere rezidențiale mari. Din 40 de autorizații, doar 4 sunt pentru zona imobiliară, case cu parter, anexe sau intrări în legalitate.

Investițiile din 2026: 1,56 miliarde lei, dominat de un proiect major

Pentru 2026, înainte de aprobarea bugetului, Programul Anual al Achizițiilor Publice aprobat de Consiliul Județean Ilfov  prevede investiții totale de aproximativ 1,56 miliarde lei, iar peste 90% din sumă este alocată lucrărilor de investiții. Totuși, nu toate fondurile provin din bugetul local, o parte semnificativă fiind asigurată din surse externe de finanțare, precum PNRR, POR sau AFM.

Anul trecut bugetul Ilfovului a fost de aproximativ 918 milioane lei. În comparație cu Ilfovul, Bucureștiul are un buget de peste 10 ori mai mare, dar peste 60% merge către funcționarea administrației și subvenții.

Pe hârtie, cel mai mare proiect programat să se înceapă în Ilfov este Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea, finanțat prin PNRR, cu o valoare de aproximativ 887 milioane lei. Acesta reprezintă peste jumătate din bugetul total de achiziții. Pe lângă spital, sunt prevăzute modernizări de drumuri județene (DJ601 și DJ301A), construirea și reabilitarea de pasaje rutiere în Balotești (intersecție cu calea ferată) și Buftea (pasaj rutier subteran/suprateran), lucrări de colectare a apelor pluviale (Mogoșoaia/Bragadiru) și investiții în infrastructura energetică. Microbuzele electrice școlare și o parte din mobilitatea verde (stații de încărcare electrice) sunt finanțate prin PNRR, iar alte proiecte pot beneficia de fonduri prin AFN sau POR.

Bugetul local susține în special infrastructura rutieră, uneori cu cofinanțare, și lucrările clasice de dezvoltare, în timp ce marile investiții structurale sunt realizate cu sprijin european.

Argumentul lui Thuma, ca administrator al zonei metropolitane a capitalei, Ilfovul funcționează, economic și social, în strânsă legătură cu Bucureștiul. Drumurile județene sunt utilizate zilnic de navetiști. Rețelele de utilități deservesc comunități în care locuiesc angajați ai companiilor din Capitală. Platformele logistice și industriale susțin direct economia metropolitană.

„Fără un Ilfov funcțional, Bucureștiul se va sufoca în trafic, deșeuri și ineficiență”, a scris Thuma, în ianuarie, propunând, pe termen mediu, un buget metropolitan unic București–Ilfov, cu repartizarea impozitului pe venit proporțional cu populația.

Cine este Thuma, de ce este el contestat în PNL și disputa de putere cu Ciucu

Hubert Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov și își revendică statutul de unul dintre cei mai influenți lideri PNL din regiunea București–Ilfov. El este considerat principalul contestatar al lui Ilie Bolojan în interiorul partidului.

Pe de altă parte, conflictul care tinde să capete o dimensiune instituțională în raport cu Ciprian Ciucu are și o componentă internă de putere. Ciucu a preluat în partid responsabilitatea politică asupra Bucureștiului, poziție deținută anterior de Thuma. De aici provine și competiția pentru influență în organizația București–Ilfov, una dintre cele mai importante structuri ale PNL.

Dincolo de declarațiile războinice, într-o postare din 26 ianuarie, Thuma a afirmat că regiunea București–Ilfov trebuie privită ca un organism economic și social unitar, dar este finanțată printr-un mecanism fiscal depășit. Thuma a propus ideea unui buget metropolitan unic București–Ilfov, în care responsabilitățile administrative și financiare să fie împărțite echitabil.