G4Media.ro

VIDEO Ziua Armatei României, marcată în garnizoanele din țară fără participarea publicului.…

VIDEO Ziua Armatei României, marcată în garnizoanele din țară fără participarea publicului. 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia horthysto-fascistă

În fiecare an, în 25 octombrie, este sărbătorită Ziua Armatei României instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.

Ziua Armatei României este marcată prin arborarea Drapelului naţional la sediile instituţiilor militare, ridicarea Marelui Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi prin organizarea de ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.

Ministerul Apărării Naţionale a  anunţat că Ziua Armatei României va fi sărbătorită, duminică, printr-o serie de manifestări organizate, în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară, în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români.

Potrivit MApN, din cauza măsurilor impuse de pandemia de coronavirus, activităţile vor avea loc fără public.

În Bucureşti, activităţile se vor desfăşura, duminică, după următorul program:

* 1.00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I – ceremonie militară de depuneri de coroane de flori, ceremonia de primire a Drapelului de Luptă al Institutului Medico-Militar şi de depunere a jurământului militar de către studenţi ai anului I de la Catedra de Pregătire şi Perfecţionare Medico-Militară Bucureşti.

* 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”) şi la Monumentul Eroilor Genişti (Piaţa Leu) – ceremonii militare şi religioase de depuneri de coroane şi jerbe de flori.

Conform relatării Agerpres, 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia horthysto-fascistă. Luptele eroice purtate de Armata Română, cu sprijinul forţelor sovietice, pentru eliberarea părţii de nord-vest a ţării au fost încununate de succes la 25 octombrie 1944, când inamicul a fost împins peste frontierele naţionale. Succesele Armatei Române au contribuit la configurarea liniei de est a frontului aproape într-o demarcaţie liniară ce lega Marea Baltică – valea Dunării şi Marea Adriatică. Preţul plătit de Armata Română în intervalul 23 august 1944 – 25 octombrie 1944 a însemnat 58.330 de soldaţi ucişi, răniţi sau prizonieri. Efortul depus în slujba cauzei coaliţiei Naţiunilor Unite de înfrângere definitivă a Germaniei naziste a însemnat continuarea luptelor pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Însemnate au fost luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, desfăşurate timp de cinci luni şi fiind folosite forţe semnificative, respectiv 17 divizii de infanterie, munte, cavalerie şi artilerie antiaeriană, Corpul 1 aerian, Brigada de căi ferate, Regimentul 2 care de luptă şi alte unităţi şi formaţiuni militare, cu un total de 248.430 militari. Au pătruns peste 400 de km în teritoriul inamic, au forţat 4 cursuri mari de apă (Hron, Nitra, Vah şi Morava), au traversat prin lupte grele 10 masive muntoase, eliberând 1.722 de localităţi, între care 31 de oraşe.

În prezent, 1.150 de militari români sunt implicaţi în misiuni internaţionale, sub egida NATO, UE, ONU şi tip coaliţie, conform http://www.defense.ro/misiuni-internationale. Cel mai mare contingent, respectiv 693 de militari, este dislocat în Afganistan, sub egida NATO, în cadrul misiunii Resolute Support.

Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după 1990, a început la 8 martie 1996, alături de contingente ale armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţiuni din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În 2000, Armata României a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie.

România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari, provenind din Batalionul 26 infanterie ”Neagoe Basarab”, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), care la acea dată se afla sub comanda coaliţiei multinaţionale care acţiona în această ţară în baza unei rezoluţii a ONU. România a participat, cu 838 de militari, între iulie 2003 – 31 iulie 2009, la eforturile internaţionale pentru stabilizarea Irakului, atât în cadrul Forţei Multinaţionale (MNF-I), cât şi în cadrul misiunii NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I), consemnează Agepres.

Sursa Foto: captură video MApN

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Vorba lui Octavian Paler despre criminalii fasciști și comunisti, am scăpat de ai lor și-am dat peste ai noștri…

  2. Înțeleg ca Franța să sărbătorească ziua eliberării de sub ocupația fascista, dar România, care a scăpat de dreaqu’ și a dat de tac-su, ar trebui sa își găsească alta zi de sărbătorit.

  3. 25 octombrie era de fapt ziua de naștere a regelui Mihai. Ofițerii armatei i-au dedicat lui victoria, care la București a fost atașată de festivitățile care oricum ar fi avut loc.

    Comuniștii au fost un pic jenați și o vreme au neglijat comemorarea bătăliei de la Carei. Abia după ceva ani, când au văzut că încă era un zumzet în societate de ziua regelui Mihai, s-au hotărât ei să inventeze o sărbătoare a lor ca să devieze atenția.

  4. 24 octombrie 2020 la ora 11:53

    Sa nu uitam nici faptele de „vitejie” ale Armatei Române de la Odessa începute la 23 Octombrie 1941. Pentru că nu se predă la istorie, pe scurt puteți citi aici:
    https://m.rfi.ro/social-98716-pagina-de-istorie-masacrul-de-la-odessa-o-pata-pe-blazonul-armatei-romane

  5. Ce motiv de sărbătorire am găsit? Că am intrat într-o epocă neagra a educației și drepturilor omului ? Că asta a marcat momentul in care empatia a inceput sa se scurga din mințile noastre? Interpretarea simbolismului nu e punctul forte al militarilor; deci de ce avem nevoie de flexări de genul???

  6. Să nu uităm nici de vitejia de la Iași, unde în 1941 Armata Română ucide 13 000 de persoane.

    • La Timisoara a tras cu sete in popor pentru a-si apara dictatorii de furia romanilor.

    • Nu uitam de atacurile bolsevice asupra armatei romane și romanilor din Basarabiei sprijiniti/efectuate din plin de alogenii marxisti-gen Pantiusa parasutat pentru atacuri teroriste-și nici pe cei care au adus/impus comunismul in Romania, au macelarit ofiterii nationalisti, rezistenta romanesca din muntii…

    • In urma pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia si Bucovina de Nord au fost cedate Uniunii Sovietice in 1940 fara a se trage macar un foc de catre armata romana.

  7. A fost mare tristete in Cluj, Mures si Oradea zilele alea. Localnicii se intelegeau foarte bine cu liderii occidentali. Linsul cizmei de mustacios le provoaca bucurii tuturor snobilor.

    Chiar si azi, cand ii vezi in Marsuri Asupra Bucurestilor lui Dracnia, pe model Mussolini, condusi de bravii romani Sorin Bobis si Alexandre Lacaille (sic), stii ca le dor de un pic de fascism.

  8. Armata romana de azi e cam cea mai tare din istorie. Intre 1958 si 2001 am reusit sa scapam fara ocupanti.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.