G4Media.ro

VIDEO Unde crește deșertul. Reportaj Arte despre efectele schimbărilor climatice din România

VIDEO Unde crește deșertul. Reportaj Arte despre efectele schimbărilor climatice din România

Postul germano-francez ARTE difuzează, vineri, un documentar de o jumătate de oră dedicat fenomenului deșertificării din România. Potrivit unui specialist citat în reportaj, în următoarele decenii, fenomenul deșertificării ar putea atinge suprafețe întinse până aproape de București.

Nisipul a cucerit regiunea Olteniei din sudul României. Se face tot mai cald și mai uscat, iar furtunile de nisip duc acum problema la București. Ecologiștii încearcă să prevină cele mai negre scenarii cu reîmpăduriri, în timp ce fermierii trebuie să se adapteze la noi culturi, relatează site-ul ARTE.

Consecințele schimbărilor climatice pot fi văzute și resimțite clar în regiunea Oltenia. Acolo unde pajiștile și pădurile verzi ocupau odată malurile Dunării, astăzi puteți vedea doar zone nisipoase. Zona acoperă acum peste 800 de kilometri pătrați de-a lungul Dunării.

Vântul suflă nisipul în sate și chiar în capitala București, care se află la peste 200 de kilometri distanță. Este rezultatul unei combinații de schimbări climatice și o politică agricolă nemiloasă. În anii 1970 și 1980, dictatorul Nicolae Ceaușescu a dorit să promoveze producția agricolă pe scară largă prin tăierea pădurilor și drenarea lacurilor.

Ecologiștii, antreprenorii și politicienii locali încearcă acum să oprească devastarea continuă din sudul țării lor. Parlamentarul bucureștean și activistul de mediu Octavian Berceanu călătorește regulat în regiune pentru a găsi principalele surse de colmatare. Împreună cu inginerul forestier Dan Popescu, încearcă să-i convingă pe localnici și oficiali să planteze copaci în câmpurile îngrămădite.

Fermierii cu greu pot cultiva legume pe solurile nisipoase. Chiar și culturile de cereale cum ar fi porumbul nu mai pot găsi substanțe nutritive suficiente pe câmpuri. În suferința lor, acum cultivă în principal pepeni.

În Oltenia, ceva se întâmplă deja în alte părți ale Europei ca urmare a schimbărilor climatice: o secetă vara după alta, cu consecințe grave pentru mediu și agricultură.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Candva silvicultorii au creat perdele de protectie in Oltenia; multa munca s-a dus pe apa sambetei din cauza prostilor.

  2. Acel cândva a fost în vremea Regelui CAROL INTĂIUL care a reimpadurit pădurile tăiate de deștepți și a creat după măsurători cu ajutorul unor ingineri specializați perdele de protecție antivănt și mici padurici în tot sudul României de la Tr. Severin pana la Galați, iar în Oltenia a fixat nisipurile cu vie.Vezi podgoriile din sudul Olteniei.Romănii de arunci cândva erau patrioți și aveam ce ne lipsește astăzi OAMENI DE STAT.

  3. „Ecologiștii, antreprenorii și politicienii locali încearcă acum să oprească devastarea continuă din sudul țării lor.”

    Este o chestiune de politici publice, nu de ecologie. Israel, spre exemplu, are în mod natural condițiile pedoclimatice către care se îndreaptă unele zone din România. În plus, are un deficit major de apă dulce, pe care o obține din desalinizarea apei marine. Și totuși, are o agricultură exterm de performantă…iar legumele lor sunt deosebit de gustoase. Cum de se întâmplă acolo acest lucru, iar românii se roagă la Dumnezeu să plouă?!

  4. Ar trebui ca la inceput de mandat fiecare primar de comuna sa împărătească 1000 de ha per mandat.
    Adică ceva de felul :
    Anul 1 de mandat 350 ha,
    Anul 2 300 ha,
    Anul 3 250 ha
    Anul 4 100 ha.
    Descrescător cu toti asistatii sociali, scoli, voluntari.
    Printr-o lege organică de împădurită a comunelor.
    Cu termene clare, cu sanctiuni cu stimulantă cu tot ce trebuie pentru a se crea un plan national de impadurire.
    Sunt atâția km de canal de irigații pe care se pot face mii de ha de perdele forestiere.
    Sunt islazuri, drumuri comunale, județene.
    E loc de plantat pentru toti!
    La orase functie de nr de locuitori se poate stabili prin lege o suprafata de 5000 de ha pentru un oras ca Bucuresti.
    Intr-un mandat cei 3500 de primari ar fi obligați prin lege la impadurire.
    Nu la bani moca!
    Nici nu se va observa ca se vor impaduri cca 2.000.000 ha de păduri.
    Considerând ca se vor realiza 50%!
    Primarii puturosi nu vor face deloc sau asa putin de ochii lumii!
    Dar o lege buna facuta in Parlament poate opri desertificarea!

    • Dacă cretinoizilor din parlament le-ar da prin cap să facă din împăduriri masive – silvicultură – exploatarea lemnului – irigații masive – agricultură – principala ocupațiune a acestui popor am fi o țară fericită. Dar, nuuu, hai cu IT și clădiri de birouri și horeca.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.