VIDEO INTERVIU INTEGRAL: Ilie Bolojan: Dacă PSD generează această criză trebuie să și-o asume / Nu se pune problema demisiei / Nu am negociat cu AUR, nu e o soluție / Despre noii băieți deștepți din energie: Vor pierde 20% din investițiile pe care le-au blocat împreună cu Transelectrica

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru G4Media că dacă PSD va genera o criză politică, atunci partidul condus de Sorin Grindeanu trebuie să și-o asume. El a anunțat că nu va demisiona în cazul depunerii unei moțiuni de cenzură de către PSD și a spus în interviul pentru G4Media că nu a negociat cu AUR și nu vede AUR ca o soluție.

Bolojan a mai vorbit în interviul G4Media despre ”noii băieți deștepți din energie”, cei care au blocat cu ajutorul Transelectrica investițiile în producția de energie electrică. El a anunțat că numele lor vor fi făcute publice în aprilie și tot atunci va intra în vigoare o reglementare care îi va face că piardă 20% din valoarea investițiilor pe care le-au blocat.

Întrebat de ce nu arată mai multă flexibilitate în coaliție, Bolojan a spus: ”În momentul în care propui cheltuieli, trebuie să fii conștient că ori trebuie să încasezi de undeva în plus, ori să faci un minus de cheltuieli undeva. Pentru că nu mai putem merge să ne mințim singuri și să ne furăm căciula”.

Ilie Bolojan a mai anunțat în interviul G4Media și ”foarte probabila” scădere a accizei la carburanți de săptămâna viitoare, reforma pensiilor militare în două săptămâni și o nouă lege a salarizării bugetarilor în această vară.

• Citește și:

EXCLUSIV INTERVIU Ilie Bolojan: Legea pensiilor militare e gata în 2 săptămâni. Va crește vârsta de pensionare treptat pentru angajații din Armată, Interne și serviciile secrete

EXCLUSIV VIDEO: Ilie Bolojan: ”Nu au fost nici un fel de negocieri cu AUR. Nu luăm în calcul o astfel de situație. Întotdeauna am respectat regulile jocului când am fost într-o coaliție”

EXCLUSIV INTERVIU: Ilie Bolojan anunță că guvernul va scădea ”foarte probabil” acciza la carburanți săptămâna viitoare / Avem supraproducție de benzină, nu interzicem exportul

EXCLUSIV VIDEO Premierul Bolojan anunță o nouă lege de salarizare a bugetarilor în vară. ”Nu se pune problema să reducem salarii” / Plus: 2 miliarde de euro e valoarea sentințelor prin care magistrații și-au mărit veniturile

• Citește mai jos trancriptul interviului:

Cristian Pantazi: Bună ziua, suntem la interviurile G4Media cu premierul Ilie Bolojan, președintele PNL. Ați spus ieri într-o întâlnire cu patronatele că ”săptămâna viitoare vom veni cu un nou set de soluții pentru piața carburanților”. Despre ce soluții e vorba, ce vreți să faceți săptămâna viitoare?
Ilie Bolojan: Această primă măsură urmărește trei obiective. Pe de o parte, să putem interveni în așa fel încât dacă vom avea o criză de aprovizionare să ne putem limita exporturile de motorină și de țiței, să nu permitem creșterea adaosurilor față de media de anul trecut, să evităm prețurile speculative și să limităm componenta de biocombustibil, care crește prețul combustibilului. Aceasta e un prim pachet care declară starea de criză.

Luni dimineața vom avea o nouă întâlnire a grupului de lucru și ne propunem ca până la finalul zilei de luni să venim cu o a doua măsură care să însemne o intervenție pentru a reduce taxele care sunt stabilite pentru combustibili.

Cristian Pantazi: Înclinați spre scăderea accizei sau a TVA?
Ilie Bolojan: Din punct de vedere al reducerii TVA, avem o componentă de infringement cu Uniunea Europeană. Dacă am aplica-o, ar însemna că ne creăm această problemă.

Din punct de vedere al accizelor este cea mai facilă soluție și foarte probabil ne vom duce pe acest aspect. Există două ipoteze de lucru care vor fi analizate în zilele următoare în așa fel încât, pe de o parte, să putem estima care ar fi capacitatea de reducere a accizei pe care statul român o poate suporta, atât din punct de vedere al duratei în care s-ar aplica această schemă – pentru că, din păcate, nu avem o predictibilitate vizavi de durata războiului din Iran. Cu cât acest război va fi mai lung, cu cât va genera în continuare blocaje pe piața de transport global de combustibil, cu atât efectele nefavorabile asupra economiilor globale, inclusiv românești, vor fi mai mari.

Dar, de asemenea, un al doilea principiu este legat de un cost echitabil pentru toată lumea, sens în care tot ce a încasat practic bugetul de stat suplimentar pe componenta de taxă pe valoare adăugată în această lună, ca urmare a acestei creșteri, va fi întors către cetățenii României prin reducerea de accize care se va face.

De asemenea, măsura pe care o vom lua trebuie să aibă în vedere să nu aibă efecte colaterale. Dacă vii cu alte măsuri sau dacă nu le gândești cum trebuie, există riscul să generezi blocaje de aprovizionare. Am văzut ce s-a întâmplat, de exemplu, în Slovenia zilele trecute, când, datorită unor măsuri care au fost adoptate, benzinăriile au rămas fără combustibil și practic, camioane românești pe care le aveam în tranzit nu au putut să se mai deplaseze, neavând de unde să se aprovizioneze.
De asemenea, poți să creezi sincope puternice pe partea de import de combustibil, de țiței sau de motorină, de exemplu, unde cererea este mult mai mare decât benzina pe piața românească.

Cristian Pantazi: Ați vorbit de sincope. Ordonanța pe care ați adoptat-o astăzi interzice practic exportul de motorină și de țiței din România, dar dacă și alte state ar lua măsuri similare, nu există pericolul ca România să rămână fără surse de import pentru motorina de care are nevoie?
Ilie Bolojan: Această ordonanță ne creează această posibilitate să intervenim. În fapt, noi nu vom interzice în momentul de față, de exemplu, exporturile pe anumite componente, pentru că din procesele de fabricație avem o supraproducție de benzină pe care trebuie să o exportăm în așa fel încât să avem o producție de motorină suficientă care să ne acopere cererea de pe piață. Pentru că din totalul de combustibil pe care îl are piața românească, 75% aproximativ este partea de motorină și 25% partea de benzină.
Dar această măsură ne permite ca într-o situație în care se ajunge la o problemă de aprovizionare, ceea ce nu se întrevede pe termen scurt, să putem într-adevăr limita. Sigur, dacă toate țările, într-o situație cum a fost pandemia la un moment dat, blochează exporturile de măști, cum a fost, atunci, sigur că se poate ajunge la o situație de criză.

Cea mai bună situație pe care ne-o putem imagina este să se ajungă la o formă de armistițiu sau de deblocare a circulației prin zona Golfului, în așa fel încât să se reia aprovizionare a globală de combustibil. Pentru că efectele, așa cum le vedem, sunt defavorabile tuturor economiilor. De la creșterea combustibilului care antrenează creșterea ratei inflației, de la creșterea ratelor dobânzilor care afectează toate piețele globale, de la creșterea costului transporturilor, inclusiv, de exemplu, a prețurilor în industria aeronautica, la biletele pentru pasageri sau de la creșterea costului îngrășămintelor pentru agricultură cu 20-30% care cu siguranță va avea un impact din vară sau în toamnă asupra costului produselor agricole. Sper deci ca această criză să se termine cât mai repede. Pentru că altfel, premisele de la care este gândit anul economic în toată Europa nu vor mai fi validate de realitate.

Cristian Pantazi: Aveți un plan B pentru buget, ținta de deficit, ținta de creștere economică în situația în care conflictul din Iran se prelungește?
Ilie Bolojan: În condițiile în care s-ar întâmpla o astfel de situație, cu siguranță lucrurile vor trebui reașezate. Sper să evităm o astfel de situație pentru că nu ne afectează doar pe noi, ci, așa cum v-am spus, întreaga economie globală.

Cristian Pantazi: Ordonanța de urgență pe care ați adoptat-o astăzi în Guvern a fost criticată de o parte oamenilor de dreapta, care au considerat-o intervenție brutală în piață, prin plafonarea adaosului comercial și posibila interdicție a exportului. Ce legătură are cu liberalismul acest tip de măsuri?
Ilie Bolojan: Această intervenție ține cont de situația excepțională în care ne găsim și există o logică a bunului simț. În primul rând este limitată la trei luni de zile, maxim cât ar putea să fie această perioadă, inclusiv de revenire la o situație stabilă. Pe de altă parte, ține cont de faptul că dacă anul trecut, în condiții normale, toate companiile din această zonă au făcut profituri și au avut un an economic rezonabil, înseamnă că și atunci când este o situație foarte dificilă, pe un termen strict limitat, în condiții clare, poți să lucrezi tot cu marjele medii pe care le-ai avut anul trecut.

Așa cum ați putut constata inițial, s-a venit cu o formulă în care adaosul se reducea la maxim 50%. În condițiile în care din piață am primit sesizări că pentru anumite componente ale distribuitorilor de motorină, unde marjele sunt mici, reducerea la jumătate a acestei marje ar însemna pentru ei intrarea în colaps și deci crearea unui deficit de aprovizionare pe piață, am corectat acest lucru. În fapt, esența nu era să-i pedepsim pe ei, ci să nu permitem prețurile speculative peste adaosul mediu. Deci nu e o situație de politică antiliberală, ci este pur și simplu o necesitate de a lua act de ce se întâmplă în piață și a încerca să limitezi efectele asupra economiei și asupra cetățenilor României.

Cristian Pantazi: Trecem la reforme. Ați adoptat reforma administrației centrale locale, au început restructurile, de restructurările de personal? Aveți date concrete?

Ilie Bolojan: În primul rând, sunt termene care trebuie respectate. La jumătatea lunii martie, prefecții din toată țara au notificat primăriile cu privire la faptul că trebuie să-și adapteze organigramele, numărul de angajați funcție de noile grile. În aceste zile, în Ministerul de Interne și Institutul de Statistică ne comunică noile date cu cetățenii fiecărei localități, în așa fel încât ministrul Dezvoltării să poată comunica săptămâna viitoare prefecșilor și aceștia fiecărei primării care este numărul maxim de angajați pe care îl pot avea. Deci, în cursul lunii aprilie, fiecare primărie din România care are un număr de angajați peste noua limită stabilită va trebui să facă o reducere de personal.

În administrația locală ar trebui să avem o reducere de aproximativ 13.000 – 14.000 de posturi, posturi ocupate efectiv, nu posturi vacante.

Iar toate ministerele au bugete pentru cheltuieli de personal diminuate cu câteva procente care să le impună practic să facă reducerea de cheltuieli.

Cristian Pantazi: Și au început?

Ilie Bolojan: Trebuie să facă acest lucru. Fiecare minister în momentul de față își face o formă de audit de personal și au diferite posibilități; sau să reducă anumite sporuri dacă au această posibilitate, sau să reducă personalul. Există deci în momentul de față o acțiune pentru a reașeza costurile de personal în așa fel încât să ni le reducem, pentru că singura formă de a reduce deficitul, care înseamnă că cheltuim mult mai mult decât ne putem permite, drept pentru care am plătit în ultimii ani dobânzi în creștere, este nu doar să creștem veniturile statului prin impozitele suplimentare care au fost stabilite, ci să și facem reducerea de cheltuieli.

Partea de reducere de cheltuieli nu este una comodă de făcut, pentru că înseamnă ordonanțe, înseamnă hotărâri de guvern, înseamnă ordine de miniștri sau hotărâri de consiliu local sau județean. Dar în primăvara acestui an vom vedea aceste decizii care se adoptă. Dacă nu vor face ministerele acest lucru, nu vor mai avea suficiente bugete ca să-și acopere cheltuielile de personal.

Eu nu voi accepta să facem ceea ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului trecut, când de la începutul anului s-au alocat cheltuieli de personal cu 5% mai mici decât erau în condiții normale. Sperându-se și anunțând că se va face o reducere de cheltuieli, nefăcându-se nimic, ba indexându-se anumite cheltuieli, am ajuns ca în primele șase luni să avem o creștere a cheltuielilor de personal cu aproximativ 10% deci a apărut din start un deficit de 5%, ceea ce nu s-a redus, plus 10%.

Dacă repetăm aceleași greșeli, practic ne batem joc de de eforturile care s-au s-au făcut până acuma, de costurile pe care cetățenii țării noastre le-au suportat și nu ne putem permite acest lucru.

Cristian Pantazi: Vedem un comportament care se repetă în ultimii ani în justiție: fie prin decizie semnată de președintele Înaltei Curți sau de procurorul general, fie prin sentințe în justiție, își măresc veniturile. Asta se întâmplă din momentul în care Înalta Curte și Parchetul General au devenit ordonatori principali de credite grație legilor justiției domnului Predoiu. Vedeți vreo rezolvare pentru această situație în care salariile nu mai sunt stabilite de legiuitor sau de executiv?

Ilie Bolojan: Sunt două probleme care au concurat la această stare de fapt. Pe de o parte, legi de salarizare proaste, interpretabile, care permit o interpretare sau alta. Și pe de altă parte, un caz unic pe care îl avem în Uniunea Europeană în care avem 20.000 de procese pe componente de salarizare, pe diferite motive legate de discriminare, legate de un drept sau un alt drept, de actualizare a unor drepturi și așa mai departe, care au făcut să avem creșteri de salarii neprogramate, necontrolate și sentințe, a căror valoare cumulativă, reprezentând drepturi care trebuie achitate de stat, sunt foarte mari. În total se duc la o valoare de 2 miliarde de euro, parte a fost deja plătită, parte sunt lucruri care trebuie plătite.

Ca să nu se mai întâmple acest fenomen, este necesar ca într-un termen cât mai scurt, cel mai probabil în vara acestui an, să se vină cu o lege de salarizare clară. Oricum, avem un jalon în PNRR prin care suntem obligați să venim cu legea de salarizare unitară pe tot sistemul public din România, inclusiv pe această zonă. Dar această lege trebuie să fie de așa natură încât să clarifice lucrurile, să nu mai fie interpretabilă.

Nu se pune problema de a reduce, să spunem, salarii, ci pur și simplu de a face un sistem de salarizare predictibil, în care interpretările să nu mai fie posibile.

Cristian Pantazi: Ca să fie considerată jalon îndeplinit în PNRR, această lege trebuie publicată în monitorul oficial până la 30 august. Când veți veni cu ea?

Ilie Bolojan: Ministerul Muncii trebuie să lucreze la această lege și va trebui ca într-un termen cât mai scurt, în primăvara acestui an, să o propună pentru dezbatere în așa fel încât să fie adoptată de Parlament. Există două posibilități. Fie să fie adoptată până la sesiunea parlamentară normală, deci până la începutul verii, sau să se facă o sesiune parlamentară extraordinară în cursul verii, în așa fel încât până la termenul impus de angajamentele pe care ne-am luat și de regulamentul PNRR, să fie adoptată.

Una din problemele noastre majore în această perioadă este să ne absorbim fondurile europene. Singura posibilitate de a relansa economic România este de a realiza investiții care să însemne, pe de o parte, antrenarea economiei în lucrări, pe de altă parte, care să genereze dezvoltare. Orice autostradă, cum este Autostrada Moldovei, dacă se finalizează, este un coridor important de dezvoltare.

Dar pentru a absorbi acești bani trebuie să facem două lucruri. Pe de o parte, să facem reformele pe care ni le-am asumat, adică să respectăm anumite jaloane. O reformă costă între 700 de milioane de euro și un miliard de euro și atunci nu ne putem permite să ratăm reformele, pentru că pierderile pentru România sunt foarte mari. Și nu ne putem să permită să pierdem miliarde.

Al doilea lucru care trebuie să-l facem este să terminăm lucrările. Deci, indiferent cine va fi în guvernare, va fi o mare provocare în următoarele trei-patru luni de zile. Pe de o parte să îndeplinim aceste jaloane – mai avem, cred că în jur de 50 de jaloane cel puțin, pe care trebuie să le îndeplinim, care sunt în diferite stadii.

Unele sunt greu de îndeplinit, pentru că dacă nu am făcut ceea ce trebuia ani de zile, e greu ca pe ultima sută de metri să recuperăm. Iar altele pur și simplu nu pot fi îndeplinite, pentru că sunt condiții excepționale: de exemplu trebuia să avem un producător de panouri fotovoltaice, ori în momentul în care s-a pierdut contractul care era în lucru, nu mai poți să îndeplinești acest jalon și acei bani sunt pierduți. Deci, pentru noi este foarte important ca din cei 10 miliarde de euro pe care trebuie să-i absorbim pe PNR, jumătatea care înseamnă granturile e important să-i absorbim în așa fel încât să nu pierdem niciun ban.

Cristian Pantazi: Cum veți adopta această nouă lege a salarizării? Asumarea răspunderii sau o procedură parlamentară normală?

Ilie Bolojan: În momentul în care se va ajunge să avem un text de lege, e mai puțin important care este procedura. Important este să îndeplinim acest jalon în termeni reali. Dacă e să să fac niște predicții, legea de salarizare va intra în următorii ani în vigoare treptat. Am mai avut astfel de lucruri.

Pentru a putea corecta dezechilibre majore care sunt acumulate în sectorul public, în mod evident, se va merge pe ideea ca cei care sunt peste un anumit nivel de salarizare să nu le mai crească salariile, așteptând ca să-i ajungă creșterile din urmă. Iar cei cărora trebuie să li se crească salariile, nu li se va putea crește de pe o zi pe alta cu o sumă mare, pentru că și în 2027 trebuie să ne reducem deficitul cu un punct procentual, și în 2028.

Deci intrarea în vigoare pentru a corecta aceste nedreptăți care s-au acumulat de 20 de ani nu se va putea face de pe o zi pe alta. Estimez o intrare etapizată în timp.

Și până intră etapizarea, cel puțin în zona de magistrați cred că am putea să avem o lege de salarizare exclusiv pentru magistrați, intermediară, care să regleze lucrurile până atunci și să nu mai permită situația pe care am avut-o în ultimii ani cu aceste sentințe, cu lipsa totală de predictibilitate, de costuri, de bugetare și așa mai departe.

Cristian Pantazi: La începutul anului ați anunțat într-un interviu pentru G4Media că urmează reforma pensiilor militare. Când o veți adopta în Guvern?

Ilie Bolojan: Și reforma pensiilor din sectorul de ordine publică și siguranță națională este prevăzută în pachetul de reformă a administrației. În aceste sectoare, datorită deficitului de personal, reducerea de cheltuieli nu se putea face prin reduceri de personal. Și atunci decizia care s-a luat, care vine să completeze ceea ce s-a făcut pentru magistrați, este să se facă economii prin creșterea vârstei de pensionare eșalonat în anii următori.

Și în maxim 2 săptămâni vom veni cu un proiect care să rezolve această problemă, pentru că avem un termen recomandat în pachetul de lege privind administrația și deja ne apropiem de acest termen, în așa fel încât și în aceste sectoare, acolo unde vârsta de pensionare era, de exemplu, de 47-52 de ani, să o creștem. Pentru că nu mai putem să ne ducem în acest sistem. E o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii și de inechitate față de alte categorii care lucrează până la 65 de ani.

Aici lucrurile trebuie gândite în două etape: modificarea generală a legii de pensionare în aceste zone și particularizarea pe fiecare sector. Pentru că una este să fii la Jandarmerie la pază la o instituție publică fără probleme și poți să stai în pază liniștit până la 65 de ani. Și alta este să fii într-un batalion de intervenție, de restabilire a ordinii, la brigada de jandarmi, unde ai nevoie de o anumită forță fizică și unde trebuie gândită o formulă de echivalare a anilor lucrați în așa fel încât să permită o pensionare accelerată. Dar nu pentru toată lumea. Și această situație o avem și în celelalte structuri. Sunt zone unde ai nevoie de o condiție fizică foarte bună, care înseamnă o pensionare accelerată, unde trebuie făcut efort și sunt zone unde ai nevoie de experiență.

Cristian Pantazi: Deci se va aplica la Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și servicii. Simțiți o presiune din partea acestor instituții, din partea salariaților lor, astfel încât reforma să fie întârziată?

Ilie Bolojan: Din nou trebuie să fim cât se poate de realiști. Fiecare categorie socială care are o anumită situație favorabilă – nu discut din ce motive și cum s-a ajuns la asta sau că e doar în România – nu aplaudă și nu este o mare susținătoare a normalizării situației.

Cristian Pantazi. Dar e o diferență între profesorii nemulțumiți de creșterea normei didactice, care au relativ puține instrumente de a pune presiune pe guvern, și, de exemplu, angajații din serviciile secrete, care știm cu toții că au o influență supradimensionată în România în raport cu alte state europene.

Ilie Bolojan: Aceasta nu ține de un premier sau altul. Asta este o realitate pe care nu o putem contesta. Și indiferent ce guvern vom avea în anii următori, ce premieri vor fi, de acest lucru nu putem scăpa, pentru că realitatea economică vine peste noi și invalidează lucruri care nu sunt sustenabile pe termen lung. Or, comparându-ne cu posibilitățile reale ale României, comparând demografia care vine… Gândiți-vă că generațiile noastre, generațiile celor care au peste 50 de ani, sunt generații de 400.000 – 450.000 de oameni până la 500.000 cei care suntem așa-numiții decreței, iar generațiile care înlocuiesc practic aceste generații sunt de 150.000 cum a fost anul acesta, 200-250.000 300.000 de oameni, și practic vom ajunge la un dezechilibru total dacă nu luăm măsuri din timp. Deci nu, nu aici nu e o problemă pur și simplu că cineva susține o anumită măsură sau alta.

Atunci când discuți cu un om în mod deschis, eu cred că oamenii raționali înțeleg că nu mai putem merge în acest sistem. Aceasta cred că e o discuție, dar una este să accepți. Ți-ai programat ieșirea la pensie anul viitor, sigur că dacă afli că mai trebuie să lucrezi 2-3 ani, nu-ți convine. Dacă ți-ai programat un concediu și se întâmplă ceva cu zborurile sigur că nu-ți convine acest lucru și e natural. Dar aici nu faci ceea ce dă bine sau ceea ce este primit cu aplauze, ci în astfel de situații trebuie să facem ceea ce trebuie pentru a corecta aceste dezechiibre. Nu mai putem merge cu ele.

Cristian Pantazi: Realitate economică nu arată prea bine. Avem o recesiune tehnică, cifra de afaceri în industrie a scăzut semnificativ, numărul de comenzi noi în industria prelucrătoare a scăzut, la fel și consumul. Tot mai multe companii fac concedieri sau chiar își închid business-urile,. Pe lângă măsurile deja luate în buget și prin alte legi, ce aveți în plan pentru a stopa și pentru a inversa această tendință?

Ilie Bolojan: Unele lucruri nu pot fi schimbate de pe o lună pe alta și noi practic suntem într-o perioadă de reașezare a consumurilor, care țin cont de posibilitățile noastre reale. Pentru că dacă nu am face asta am fi în situația în care dobânzile ar depăși niște valori care ne-ar bloca practic activitatea ca țară.

Anul acesta, doar dobânzile pe care le plătim sunt de 60 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă valoarea unei autostrăzi, autostrada Moldovei, ceea ce înseamnă tot programul de investiții pentru autoritățile locale pe 5 ani de zile. Deci este o reașezare și sigur că aceste reașezări, aceste corecții de deficite nu s-au făcut nici într-o țară decât cu o anumită constrângere a economiei, cu anumite costuri sociale, pentru că încă nu s-a inventat corecția fără niciun cost.

Este exact cum i-ai promite unui cetățean că-i va fi ceva mai bine fără să facă niciun efort. Nu există așa ceva. Și atunci, pe de o parte, avem această perioadă de reașezare, avem menținerea unor investiții mari, avem șansa accesării fondurilor europene, avem pachetul de relansare pe care treptat, treptat, în acest an îl vom pune în funcțiune. Trebuie să lucrăm pe câteva componente importante, cum este zona de energie, să creăm condiții pentru ca prețul energiei să scadă în România în următorii ani, în așa fel încât economia noastră să fie mai competitivă. Prin măsurile care au fost adoptate, legate, de exemplu, de reducerea impozitului pe cifra de afaceri la jumătate.

Nu pentru a favoriza anumite companii, ci pentru că acesta era semnalul din economie, de la toate companiile, și vom inversa trendul în care în ultimii ani am avut o reducere a volumului de investiții străine și în general a volumului de investiții în economia românească. În felul acesta vom crea condițiile pentru relansarea economică. Acest lucru se poate întâmpla cu o viteză mai mare sau mai redusă, funcție și de contextul internațional. Nu trebuie să ne ascundem: economia românească este o economie integrată. Nu suntem singuri. Dacă zona economică europeană merge bine are asupra noastră un efect de antrenare. Dacă zona economică europeană nu merge bine, are un efort de inhibare. Din păcate, trebuie să recunoaștem că și ceea ce se întâmplă cu războiul din Ucraina de câțiva ani de zile, ceea ce se întâmplă acum cu războiul din Golf nu sunt lucruri care să ne ajute.

Deci, acesta este contextul în care suntem, dar sunt lucruri care nu depind de noi și pe care trebuie să le preluăm așa cum sunt și nu le putem influența. Trebuie să ne adaptăm la ele. Dar sunt și lucruri care depind de noi, pe care trebuie să le facem cât mai bine, în așa fel încât să creăm condiții pentru dezvoltare în România. Și eu cred că avem această capacitate.

Cristian Pantazi: N-am mai văzut în ultimele luni anunțuri de mari investiții. Știți să existe în momentul acesta vreo negociere între Ministerul Economiei, alte ministere de linie și un potențial mare investitor?

Ilie Bolojan: Avem astfel de negocieri și de când sunt premier am lansat o campanie, fără publicitate, de curtare a marilor investitori. Cei care sunt jucători europeni mari și nu sunt în România, să vină în România. Suntem în negocieri avansate, dar în astfel de situații anunțurile le fac companiile, nu guvernul. Guvernul vine cu anunț în subsidiar.

De asemenea, pentru a ne susține exporturile, acolo unde suntem competitivi, cum pot să fie cele din zona de producție agricolă, purtăm negocieri cu marile grupuri comerciale europene, facem întâlniri între aceste grupuri și producătorii români în așa fel încât să creștem potențialul nostru de export. Pentru că, în afară de problema legată de deficitul bugetar, avem un deficit comercial destul de mare, care nu ne ajută din punct de vedere economic. Trebuie să vedem ce putem face în așa fel încât să ne creștem exporturile și complementar, să ne reducem componentele de importuri pentru a ajunge cât de cât la o zonă echilibrată. Spuneți-mi.

Cristian Pantazi: În ce domenii vă așteptați să vedeți astfel de mari investiții în perioada următoare.

Ilie Bolojan: Eu cred că am putea să vedem în zone care țin de industrial, care țin de investiții în zona de de producție, de agricultură, de procesare a produselor agroalimentare. Avem discuții destul de avansate, dar aceste anunțuri trebuie făcute de către companii și nu-mi place să speculeze în astfel de situații.

Cristian Pantazi: Este foarte probabil, după cum a anunțat și președintele PSD, domnul Sorin Grindeanu, la o televiziune, ca PSD să își retragă miniștrii din Guvern la sfârșitul consultării interne, pe 20 aprilie. Ce veți face într-o astfel de ipoteză a retragerii miniștrilor PSD?

Ilie Bolojan: În condițiile de astăzi și în situația în care ne găsim, atât din punct de vedere al situației economice și bugetare interne, dar și punct de vedere al contextului global, ultimul lucru de care are nevoie România este o criză politică. Nu pledez pro domo, ci pur și simplu fac o constatare.

Cristian Pantazi: Dar nu stă în puterea dvs. să decideți în PSD

Ilie Bolojan: Așa este. Dar cei care vor genera o criză politică – și asta poate să facă PSD-ul, conform anunțurilor pe care le-au făcut – dacă fac asta, își vor asuma întreaga răspundere pentru acest lucru. Nu vreau să speculez ce se va întâmpla după. Haideți să vedem cum se derulează lucrurile în perioada următoare.

Pentru că, cel puțin pentru mine, în această perioadă, datorită problemelor care vin în fiecare zi, de la combustibil, la energie, la investiții, la probleme economice și așa mai departe, cea mai importantă problemă este ca în aceste zile, cât timp am această responsabilitate, să fac ceea ce trebuie pentru România.

Cristian Pantazi: Sunt convins că partenerii dumneavoastră instituționali întreabă același lucru , cât de mare este riscul unei crize politice ? În comunicatele de la agențiile internaționale de rating este menționată stabilitatea politică. Revin pe această temă: dacă PSD va depune o moțiune de cenzură sau AUR depune o moțiune de cenzură și PSD anunță că o va vota, ceea ce va însemna că nu mai aveți sprijinul acestui partid din coaliție, ce veți face? Veți insista să rămâneți premier până la momentul votului, veți demisiona?

Ilie Bolojan: Nu se pune problema unei demisii, dată fiind situația în care suntem și responsabilitatea pe care am angajat-o atunci când am acceptat să fiu premier. Sper să nu avem o criză politică pentru că nu este bine pentru România. În momentul în care s-ar întâmpla o astfel de ipoteză, haideți să vedem cum vor evolua lucrurile. Nu cred că este cazul acum să fac speculații pe această temă. Avem alte probleme în momentul de față.

În condițiile în care doar vii și clamezi declanșarea unei astfel de acțiuni fără să ai nicio motivație este o acțiune politică pe care trebuie să-ți asumi.

Cristian Pantazi: Adică îi vedeți cumva ca în fabula cu Petrică și Lupu?

Ilie Bolojan: Nu am spus asta. Spun că dacă PSD generează această criză trebuie să și-o asume.

Cristian Pantazi: Vedeți vreo cale de detensionare a relației cu PSD, cu președintele Sorin Grindeanu?

Ilie Bolojan: Eu, în toată această perioadă, așa cum ați putut constata, am căutat să asigur un echilibru între partide. Pentru că atunci când ești premierul unei coaliții, în primul rând ești premierul României și nu al unui partid sau altul. Și toate deciziile care s-au luat până acum de către Guvernul României au avut acordul coaliției. Toate politicile care au fost susținute sunt prinse în programul de guvernare și nu există niciun fel de de politică majoră care să fi fost susținută într-o formă sau alta fără un astfel de acord.

Cristian Pantazi: Toți liderii PSD vă acuză de inflexibilitate în negocieri și de faptul că nu vreți să le aprobați măsurile, cele mai multe dintre ele măsuri sociale. De ce nu sunteți mai flexibil, așa cum vă cer social-democrații?

Ilie Bolojan: Toate măsurile sociale care au fost propuse și au fost fezabile pentru buget, au fost suportabile și au avut surse de finanțare au fost acceptate. În momentul însă în care propui cheltuieli, indiferent spre ce domeniu – spre investiții, – spre cheltuieli sociale sau spre cheltuieli de personal, trebuie să fii conștient că dacă este un plus într-o zonă trebuie să se întâmple unul din două fenomene. Ori realizezi un plus de venituri, deci trebuie să încasezi de undeva în plus, ori să faci un minus de cheltuieli undeva. Pentru că nu mai putem merge să ne mințim singuri și să ne furăm căciula. Gândiți-vă că am făcut asta pe parcursul mai multor ani și este vina principală a PSD și a PNL.

Nu trebuie să ne ascundem după deget, pentru că România a ajuns în situația de deficit excesiv. Și aceste partide, în primul rând, dar toate partidele care sunt în coaliție au responsabilitatea să redreseze situația. Și ori ne putem comporta realist și atunci când propui o cheltuială să vezi care e sursa de venit, ori doar să să vii cu propuneri de cheltuieli cu o anumită retorică, e foarte simplu, dar trebuie văzut de unde faci banii.

Pe de altă parte, gândiți-vă că programul de guvernare prevede toate aceste lucruri. Toți știau când au intrat în coaliție că aceste lucruri trebuie să le facem. Mâine pleacă un premier sau poimâine sau pleacă un guvern sau niște miniștri, dar aceste probleme grave nu pleacă, ele rămân și indiferent ce se va întâmpla în perioada următoare, despre lucrurile pe care vi le-am descris, despre aceste probleme și acumulări negative, indiferent cine va fi – Bolojan, altcineva – nu va putea fugi fără să le rezolve.

Or, în poza responsabilității ce am constatat în această perioadă? Atunci când se fac lucruri care corectează neajunsuri, care nu sună bine, creșterea vârstei de pensionare sau alte lucruri de genul acesta – sunt foarte puțini oameni care stau în poza răspunderii. Dar dacă e vorba de finalizarea unei lucrări care a fost făcută cu mari eforturi și pentru care banii au fost alocați strângând cureaua peste tot, în poza de inaugurare, la tăierea panglicii, veți vedea o aglomerație destul de mare.

Aceste lucruri erau cunoscute de la început și nu poți să scoți o țară dintr-o situație de deficit excesiv fără să faci niște eforturi. Și nici într-o familie unde la un moment dat nu-ți mai poți permite câștigurile cu care te-ai obișnuit, în momentul în care treci la realitate, trebuie să faci ceva. Ori îți cauți un nou loc de muncă, un loc de muncă mai bun, ori mai reduci cheltuielile, dar nu mai te duci în trei-patru concedii pe an, nu îți permiți să mergi la restaurant în fiecare seară.

Asta este realitatea și nu trebuie să îi mințim pe oameni. Și cât timp am fost în politică în toți acești 20 de ani, am căutat să le spun oamenilor adevărul, iar acum am această responsabilitate și nu pot să-mi bat joc de țara noastră și de cetățeni.

Cristian Pantazi: Domnule Bolojan, credeți că PSD reprezintă o problemă structurală pentru România și vă doriți diminuarea sau chiar dispariția acestui partid? N-ați avut o relație prea bună cu PSD nici când erați la Primăria Oradea sau la Consiliul Județean Bihor.

Ilie Bolojan: Fiecare partid intră în Parlament sau într-un Consiliu Local pentru că are niște votanți, și am căutat să am o relație respectuoasă cu toate partidele, cu cele de la putere, cu cele de la opoziție. Că ești într-un consiliu local, că ești într-un consiliu județean, că ești în Parlament. Mie mi se pare un lucru de respect pentru votanții acestor partide, indiferent care au fost resorturile pentru care le-au votat, atunci când tu reprezinți întreaga comunitate, când ești primar, președinte de Consiliu Județean sau premier. Și am încercat în toată această perioadă să am o relație de respect, pentru că era indirect o relație de respect pentru cetățeni.

Nu mi-am pus niciodată problema că un partid trebuie distrus, trebuie închis. Cât timp are votanți înseamnă că există niște oameni care se regăsesc în el.

Care este pericolul pe care îl avem în această perioadă? Am avut un vot antisistem puternic și în 2024 și în 2025. Acest vot antisistem s-a bazat pe câteva acumulări negative: percepția de nedreptăți, percepția că lumea politică este decuplată de de interesele generale ale acestei țări, percepția de lipsă de performanță în administrația, promisiuni neonorate și așa mai departe. Și noi mai avem o fereastră de oportunitate, partidele care suntem în guvernare, să mai demonstrăm că suntem utile cetățenilor țării noastre. Dacă nu vom valorifica această fereastră de oportunitate în această situație care nu este ușoară nici global, nici nici național, corectând lucrurile, tratând lucrurile serios, respectându-ne unii pe alții, eu nu cred că vom putea recâștiga încrederea cetățenilor. Și asta se va vedea la vot, în 2028. Deci și dintr-un instinct de conservare politică și dintr-un sentiment pe care trebuie să-l avem întotdeauna de responsabilitate pentru țara noastră, dacă nu ne vom comporta responsabil, vom vedea reacția cetățenilor.

Eu nu cred că ei apreciază când noi, după ce ne-am pus la o masă, am stabilit niște reguli, vedem care sunt dificultățile, în loc să avem poziții unitare, în loc să acționăm în bloc, să scurtăm cât mai repede aceste durate de costuri, noi ne criticăm între noi, spre deliciul celor care nu fac nimic decât să câștige din conflictele din interiorul coaliției.

Cristian Pantazi: În cazul în care PSD rupe coaliția, luați în calcul crearea unei majorități cu AUR?

Ilie Bolojan: Întotdeauna când am fost într-o coaliție, am respectat regulile jocului. Și, deci, nu am căutat să negociez cu alții pentru a forma alte majorități. Și nu au fost niciun fel de negocieri între mine și reprezentanți ai AUR, între PNL, de exemplu, și AUR în această perioadă și nu luăm în calcul o astfel de situație.

Dar la noi speculațiile și încercarea de a pune etichete sunt foarte mari. Dacă vă aduceți aminte zilele trecute, unii mai că m-ar fi mutat la USR. Când nu a mai convenit această placă, acum încearcă să mă mute la AUR. Nu există niciun fundament în astfel de situații și baza colaborării unei coaliții este respectul între parteneri și respectarea înțelegerilor și a intereselor țării care ne-a acordat această onoare de a face ceea ce trebuie într-o anumită perioadă de timp.

Cristian Pantazi: Dar discuții cu parlamentari din AUR care sunt eventual nemulțumiți de partid ați avut dvs. sau reprezentanții dvs? A apărut acest zvon cu domnul Mohamad Murad

Ilie Bolojan: Eu nu am avut astfel de discuții și nu am știință de așa ceva. Când te duci în Parlament, te întâlnești pe holuri, ești coleg cu parlamentarii de la toate partidele. Mi se pare o atitudine de respect, de a da mâna cu oamenii, de a saluta, de a întreba dacă te sună cineva. Este o chestiune de normalitate. Dar una este să dialoghezi cu cineva în logica parlamentară și a unei minime colegialități și a respectului, și alta este să te apuci să faci tranzacții politice. Sunt lucruri total diferite.

Cristian Pantazi: Curtea Supremă a suspendat comitetul pe care l-ați înființat dumneavoastră la guvern, comitet pentru analiza și revizuire a legislației din domeniul justiției. Aveți un set de concluzii de la acest comitet?

Ilie Bolojan: Comitetul a fost înființat pentru a analiza situațiile care erau prezentate în media legat de ce se întâmplă în justiție. El nu are niciun fel de competențe de a propune legi, de a acționa într-o manieră sau alta. Ce ar fi putut să facă acest comitet, și a lucrat în sensul acesta, este să propună diferite abordări. Pe care sau în plan parlamentar, coaliția, dacă ar fi căzut de acord să le susțină prin anumite modificări legislative, respectând circuitul, consultările și așa mai departe. Sau Ministerul Justiției, care avea reprezentanți în acest comitet, din nou analizându-le, consultându-se cu instanțele, să vină să le propună sub formă de inițiative susținute de guvern.

Deci n-are nici o legătură, o chestiune care să afecteze justiția, cu activitatea comitetului. Și pentru că în aceste zile m-am ocupat de problemele economice, de energie, de combustibil și de tot ce a fost, nu am apucat să mă asigur că munca acestui comitet s-a finalizat cu o anumită documentație. De asta voi clarifica zilele următoare.

Cristian Pantazi: Pare a fi o trecere a Înaltei Curți peste linia roșie care delimitează puterile în stat. Luați în calcul să sesizați Curtea Constituțională cu un conflict de natură constituțională între puterile statului?

Ilie Bolojan: Cel puțin în acest moment nu. Cred că respectul între instituții este o regulă de bază, inclusiv o colaborare cât se poate de de de bun simț, de normalitate. Asta am încercat să fac în permanență. Asta nu înseamnă că în lumea politică și în lumea justiției – că ne place, că nu ne place- nu trebuie să privim foarte îngrijorați la gradul de încredere scăzut al cetățenilor în aceste lumi. Și toți oamenii raționali care suntem responsabili cu privire la ce se întâmplă aceste sectoare trebuie să ne gândim ce putem să îmbunătățim, care sunt problemele pe care le are fiecare lume pentru gradul de încredere foarte scăzut la care am ajuns. Și fiecare zonă are responsabilitate proprie și cred că trebuie să facă ceva pentru a îmbunătăți lucrurile. Altfel, un stat în care încrederea cetăților în instituțiile de bază din administrație, justiție, guvern și așa mai departe este foarte scăzută e greu de presupus că va fi un stat care are o coeziune socială bună, care are o perspectivă pozitivă. Și vedem percepția cetățenilor vizavi de direcția în care se mișcă țara.

Dacă vrem să avem mai mulți români care stau în România, mai multe investiții în România, dacă vrem să existe o percepție de direcție bună, trebuie să facem fiecare ce ține de noi, să recâștigăm încrederea în instituții.

Cristian Pantazi: Ați acuzat Transelectrica că a blocat practic piața energiei prin emiterea prea multor ATR-uri, adică avize tehnice de racordare. Spuneți-ne, pentru că informația nu este publică la Transelectrica, cine sunt principalii beneficiari ai acestor avize tehnice de racordare?

Ilie Bolojan: România pentru a funcționa are nevoie de aproximativ 9000 de megawați. Orice creștere de capacitate de producție cu 10%, cu 20% ar însemna un mare plus pentru noi, pentru că ar însemna că avem un surplus de energie. Ceea ce ar însemna o reducere de prețuri la energie. Asta trebuie să facem.

Dar nu trebuie să ne facem iluzii că cineva va investi să facă 9000 sau 10.000 de megawați, să dubleze această capacitate de producție, pentru că nu și-ar mai amortiza deloc investițiile.

Or, ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani de zile? Transelectrica, în principal, dar și companiile care sunt principalii furnizori au eliberat acorduri de racordare în rețea, rețineți, de 78.000 de megawați, față de 9000 cât îl avem deja asigurat. Au eliberat de opt ori mai mult.

Asta ar însemna că, dacă s-ar face jumătate din aceste investiții, am putea asigura cu energie electrică aproape toată Europa Centrală, ceea ce bineînțeles că nu este fezabil.

Dar ce se întâmplă în fapt? Blocându-se niște locuri la o masă unde cineva ar vrea să investească, în momentul în care un investitor serios se duce la Transelectrica și vrea să facă o investiție, i se spune una din două lucruri.

Sau că nu se poate pentru că deja este ocupată toată rețeaua, deci scaunul de la masă este ocupat. Sau că pentru a interveni în rețeaua respectivă înseamnă practic să investești o grămadă de lucru, adică să-ți mai cumperi un scaun.

În situația asta, practic, oamenii serioși care vor să investească sunt blocați și ratăm investiții serioase.

Dar s-ar putea ca a doua zi să îl sune cineva care să spună: Știți, în zona unde vreți să investiți, am un proiect, o hârtie pe care v-o pot vinde. Deci îți cedez scaunul pe care eu l-am rezervat fără să contribui cu nimic la masa respectivă, dacă vrei. Dar pentru asta trebuie să plătești niște bani destul de mulți, care înseamnă sute de mii de euro sau milioane de euro .

Și practic, prin faptul că am ocupat capacitatea de a te conecta la rețelele noastre, am blocat pur și simplu investițiile în energie sau le-am scumpit foarte mult.

Cristian Pantazi: Sunt aceștia noii băieți deștepți din energie?

Ilie Bolojan: Cu siguranță o bună parte din acești oameni sunt băieții deștepți care s-au lipit de energie pentru că blochează capacități. N-au de gând să facă acele investiții, n-au resurse, ci doar le blochează și vând hârtii și vând doar idei și lucruri pe care le-au blocat.

Ce trebuie să facem și facem asta: vom impune niște restricții pentru cei care le-au primit deja (avizele tehnice de racordare – n.red.) în așa fel încât să le crească garanțiile că dacă nu fac acele investiții, vor pierde 20% din valoarea acelei investiții.

În felul acesta, probabil că nu de pe o zi pe alta, dar într-un termen scurt, vom elibera aceste rețele de aceste proiecte de tip parazit pentru a-i lăsa pe cei care vor să investească în energia românească să o facă. Asta ne va scădea prețurile.

Cristian Pantazi: Dar când se va întâmpla asta?

Ilie Bolojan: Destul de repede

Cristian Pantazi: Adică o săptămână, o lună?

Ilie Bolojan: În în luna aprilie expiră perioada de consultare pentru modificarea regulamentului care reglementează acest lucru. Și foarte probabil, la jumătatea lunii aprilie vom vedea noul regulament care va schimba lucrurile.

Și vom face transparent toate companiile că au primit aceste autorizații. Mi se pare că e de bun simț să fie o transparență cât se poate de clară și în acest domeniu.

Zona de energie este foarte importantă pentru că ea nu doar că asigură un serviciu la un preț rezonabil pentru cetățeni, ea îți face competitivă sau necompetitivă o parte din economie. Dacă nu creștem capacitatea de producție, dacă nu facem ordine în această piață nu vom putea să devenim competitivi.

Din punctul meu de vedere, prețul la energie poate să scadă cu 10-20% fără probleme, prin câteva măsuri. Dar rezistența de sistem și toate acumulările negative care s-au făcut în ultimii ani de zile nu pot fi corectate de pe o zi pe alta.

Indiferent cine va fi în guvernare până în 20, după 20 aprilie, dacă nu face asta, nu respectă condițiile de bază pentru a crea condiții pentru dezvoltare în România.

• Notă: Transcrierea interviului a fost realizată cu ajutorul Vatis.Tech