VIDEO Despre comuniști, propagandă, filme și conceptul de naționalism banal cu un novice în cercetarea istorică

Un student câștigător al unei competiții de cercetare în istoria contemporană explică pentru ENTR cum cinematograful avea, în perioada lui Nicolae Ceaușescu, un rol propagandistic de construire și promovare a identității naționale.

Robert Olteanu, masterand la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și jurnalist la PressHub, s-a distins cu lucrarea ‘’Building national identity through the National Cinematographic Epic during Ceaușescu communist regime in Romania’’ pentru care a câștigat Rațiu Forum History Prize 2025. Este vorba de o competiție de lucrări de cercetare între masteranzii și doctoranzii în istorie și domenii conexe și a cărei tematică surprinde experiențele istorice din preajma războiului și revoluției în România secolului XX, în context european sau global.

Cum explică tânărul existența unui număr considerabil de săli de cinema în comunism?

În studiul său, Robert vrea să găsească un răspuns la întrebarea de ce politicienii obișnuiesc să glorifice domnitorii români. El observă, în urma cercetării, că „această pasiune teribilă” provine din comunism.

„Dacă ne uităm în perioada comunistă a lui Ceaușescu observăm că s-au produs extrem de multe filme cu tematică istorică, toate dintr-o perspectivă extrem de naționalistă. Putem remarca și faptul că în toată țara existau săli de cinema, cum sunt acum farmaciile și băncile la toate colțurile de stradă, iar oamenii veneau în număr foarte mare la film”, sesizează Robert. De aici, el deduce că a existat o intenție a regimului comunist de a aduce oamenii la cinema.

„Cu ce scop?”, continuă masterandul.

Naționalismul banal: devii român atunci când ești expus la simboluri precum tricolorul, imnul, ia

„Michael Billig aduce un termen foarte interesant pentru a descrie asta: naționalism banal. Cu alte cuvinte, nu ești român doar că te-ai născut pe un picior de plai undeva în România. În schimb, devii român când ești expus la simbolurile tipice: tricolorul, imnul, micii cu muștar, ie și așa mai departe. Revenind la comuniștii noștri, cu cât mergeai mai mult la cinema și aveai impresia că te distrezi la un film cu eroii tăi preferați, Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare, asimilai simboluri naționaliste, mai mult sau mai puțin conștient, și deveneai mai mult sau mai puțin român”, explică el.

„Și cine era câștigătorul?”, se întreabă mai departe Robert.

„Evident regimul comunist, adică Nicolae Ceaușescu, pentru că ei se defineau prin acest trecut glorificat pe steroizi. Și asta nu e nimic altceva decât propagandă”, conchide el.

În final, tânărul le recomandă celor care aud despre „cât de tari erau domnitorii noștri români”, să arunce o privire și la filmele istorice din perioada comunistă, precum Burebista regizat de Gheroghe Vitanidis sau Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu de Malvina Urșianu.