Va rezolva Trump conflictul înghețat din Republica Moldova? Ce spune un expert american despre soluționarea problemei din Transnistria

Președintele american Donald Trump este considerat în acest moment singura soluție pentru a rezolva conflictul înghețat din Republica Moldova, în contextul în care mai multe evenimente și schimbări politice care au avut loc în regiune în ultimul deceniu ar putea ajuta la rezolvarea diferențelor dintre Chișinău și Tiraspol, susține un expert de la Center for Strategic and International Studies (CSIS). Potrivit acestuia, dacă conflictul dintre cele două părți ar ajunge la o reglementare, ar exista beneficii economice pentru Statele Unite, Moldova, Ucraina și întreaga Europă.

Informația pe scurt:

• Partidul pro-european al Maiei Sandu a câștigat alegerile din Republica Moldova
• Campania a fost marcată de interferențele Moscovei
• Victoria formațiunii PAS oferă o oportunitate nesperată pentru rezolvarea conflictului cu Transnistria
• Mai multe evenimente și schimbări politice încurajează acest scenariu
• În acest context, președintele Trump este văzut ca omul care poate soluționa diferențele dintre cele două părți
• Modelul pe care l-ar putea aplica ar fi, la fel ca între Armenia și Azerbaijan, “afacerile ca motor al păcii”

Contextul electoral

Partidul pro-european al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a revendicat victoria și o nouă majoritate în parlament în urma alegerilor de duminică, considerate cruciale pentru viitorul drum al țării către Uniunea Europeană.

Campania electorală a fost marcată de “interferențe masive din partea Rusiei,” a afirmat Sandu, în timp ce Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut aproximativ 50% din voturi, a declarat că Rusia “a aruncat tot ce a avut” pentru a influența rezultatul scrutinului.

În final, PAS a obținut 50.20% din voturi, respectiv 792.557, mult înaintea Blocului Electoral Patriotic pro-rus, care a obținut 24.20%, fiind votat de 381.984 alegători, au anunțat oficialii electorali moldoveni.

Locurile următoare au fost ocupate de Be “Alternativa” cu 7.96%, respectiv 125.706 de voturi, și Partidul Nostru, care a bifat 6.20% din sufragii, adică 97.852 de voturi.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale a Moldovei, 1.608.518 de cetățeni au votat la scrutinul de duminică, ceea ce reprezintă 52,21% dintre votanți, mai mult decât în ultimii ani.

Partidul Maiei Sandu a obținut o nouă majoritate în parlamentul de 101 locuri. În urmă cu patru ani, partidul președintei a câștigat 52,8% din voturi, iar pe baza rezultatelor actuale urmează să obțină 55 de mandate.

Președinta Sandu, în vârstă de 53 de ani, care a câștigat un al doilea mandat în noiembrie anul trecut, i-a avertizat pe cetățeni înainte de scrutin că viitorul democrației este în mâinile lor: “Nu vă jucați cu votul sau veți pierde totul!”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat rezultatul alegerilor din Republica Moldova. “V-ați făcut alegerea clară: Europa. Democrație. Libertate,” a scris ea luni pe X, în timp ce premierul polonez Donald Tusk a felicitat-o pe Sandu, spunând că ea “a salvat democrația” și “a oprit Rusia în încercarea de a prelua controlul asupra întregii regiuni. O lecție bună pentru noi toți.” (https://x.com/donaldtusk/status/1972550494741725286)

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat la rezultatele alegerilor: “Din ceea ce vedem și știm, putem concluziona că sute de mii de moldoveni au fost privați de posibilitatea de a vota în Rusia pentru că au fost deschise doar două secții de votare, ceea ce a fost, desigur, insuficient.”

BBC a precizat că Igor Dodon, unul dintre principalii rivali ai Maiei Sandu, a apărut la televiziunea națională imediat după închiderea urnelor pentru a declara aliaților săi pro-ruși din Blocul Electoral Patriotic că au câștigat alegerile, deși nu existau exit-polluri și înainte de publicarea rezultatelor parțiale. Mulțumind moldovenilor pentru votul “în număr record,” Dodon a cerut guvernului PAS să plece de la putere și susținătorilor opoziției să iasă în stradă luni, la prânz, în fața parlamentului, pentru “a apăra” votul. În final, doar circa 300 de suporteri ai Blocului Patriotic au ieșit în fața Parlamentului de la Chișinău.

BBC a mai scris că, în perioada premergătoare votului, poliția din Republica Moldova a raportat dovezi ale unui efort fără precedent al Rusiei de a răspândi dezinformare și de a cumpăra voturi. Zeci de bărbați au fost arestați, acuzați că au călătorit în Serbia pentru antrenamente cu arme și pentru a coordona tulburări.

De asemenea, o investigație BBC a descoperit o rețea care promitea bani participanților dacă postau propagandă pro-rusă și știri false.

Partidele simpatizante Moscovei au respins acuzațiile poliției ca fiind false și regizate de guvern pentru a speria oamenii să îi voteze. Ambasada Rusiei la Londra a respins acuzațiile BBC, acuzând Moldova și “sponsorii săi occidentali” că încearcă să abată atenția de la “problemele interne” ale Chișinăului.

Votul în Transnistria

BBC s-a referit și la votul din enclava separatistă pro-rusă Transnistria, situată la granița cu Ucraina, unde există și o prezență militară rusă importantă.

Locuitorii acestei fâșii de teritoriu dețin pașapoarte moldovenești. Mulți sunt puternic pro-Moscova, iar liderul socialist Igor Dodon a spus că aceștia au fost supuși la “tot felul de hărțuiri, fiind împiedicați să voteze.”

Jurnaliștii britanici au relatat duminică, de la marginea enclavei separatiste, că o coadă lungă de mașini aștepta să ajungă la cele 12 secții de votare deschise dincolo de frontiera administrativă, unele aflate la peste 20 km depărtare.

Oamenii au fost nevoiți să călătorească mult, iar numărul votanților a scăzut la puțin peste 12.000, un semn al dificultăților întâmpinate.

Poliția moldoveană a verificat documentele și portbagajele mașinilor înainte de a le permite trecerea. Cele mai multe vehicule aveau mai mulți pasageri, adesea întreaga familie.

Până la amiază, coada se întindea dincolo de un chioșc cu un emblemă sovietică cu secera și ciocanul și steagul verde-roșu cu dungi al Transnistriei.

Vorbitorii au părut relaxați în ciuda inconvenientelor. Un bărbat a declarat în rusă că votează pentru schimbare, deoarece guvernul PAS “a promis paradis și nu a oferit nimic.” Niciunul nu a dorit să spună exact pe cine votează, insistând că votul este “secret.”

În apropiere de o statuie uriașă a lui Lenin din orașul Anenii Noi, la sud-est de capitală, un grup de alegători din Transnistria s-a plâns că au fost trimiși dintr-un oraș în altul pentru că o alertă cu bombă a închis secția de votare. Ei credeau că incidentul a fost făcut intenționat pentru a-i descuraja.

Un bărbat a spus că are o “afacere rusească” în enclava separatistă și că își dorește clar revenirea pro-rușilor la putere.

Soluția numită Trump?

Acesta este contextul electoral în care The National Interest, o revistă americană de analiză și politică externă, publicată de Center for the National Interest, un think tank cu rădăcini în politica realistă de școală americană, a scris într-un material că singura persoană care poate rezolva “conflictul înghețat” al Moldovei este președintele Donald Trump.

Analistul Daniel F. Runde  a scris că, acum, că alegerile din Moldova au rămas în urmă, acesta ar fi momentul potrivit pentru a face pace în regiune, el argumentând că rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova și Transnistria ar duce la beneficii economice pentru Statele Unite, Moldova, Ucraina și întreaga Europă.

“Pacea este mult mai posibilă decât acum 10 ani, iar singura persoană care poate rezolva conflictul înghețat al Moldovei este președintele Donald Trump. Trump s-a dovedit un făuritor de pace, iar prin legarea păcii de oportunități de afaceri în conflictul Moldova-Transnistria, avem șanse reale de a atinge pacea cu ajutorul său,” este de părere experul CSIS.

Potrivit acestuia, Transnistria este în mod clar o enclavă pro-rusă cu nostalgie după Uniunea Sovietică, însă “există o confluență de schimbări care au avut loc și continuă să se desfășoare, ceea ce ar putea crea o oportunitate de progres în 2026.”

Rezultatul alegerilor de duminică din Moldova, care i-au oferit președintei Sandu o majoritate de lucru, întăresc argumentul pentru implicarea SUA, crede analistul, el afirmând că și Moldova este pregătită pentru intervenția Administrației de la Washington.

Expertul reamintește că Moldova, o țară cu o suprafață similară statului Maryland și cu o populație de 3 milioane de oameni, are un conflict cu regiunea separatistă Transnistria sau Pridnestrovia. Aceasta are peste 300.000 de locuitori și se află pe o fâșie îngustă de pământ de dimensiuni similare comitatului Fauquier din Virginia. Capitala Tiraspol este la doar o oră de condus de Chișinău.

La fel ca Armenia și Azerbaidjan, între care Trump a ajutat la medierea păcii, Republica Moldova și Transnistria au o relație complexă între ele, precum și cu Rusia, susține analistul, care oferă mai multe detalii despre acest lucru:

· Rusia s-a implicat în conflictul transnistrean în 1992, imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, folosindu-și forțele deja staționate în regiune.

· După ce un acord de încetare a focului intermediat de Rusia a fost semnat în iulie 1992, Moscova și-a menținut prezența militară prin participarea la o forță trilaterală de menținere a păcii, dar și prin păstrarea Grupului Operativ de Trupe Ruse (OGRF).

· OGRF operează fără aprobarea Chișinăului, desfășurând inclusiv exerciții de antrenament cu forțele transnistrene, și există în principal pentru a supraveghea depozitul de muniții de la Cobasna.

· Estimat ca fiind cel mai mare din Europa, cu 20.000 de tone de arme din epoca sovietică, depozitul de la Cobasna este recunoscut legal și internațional ca parte a Moldovei, dar rămâne sub controlul armatei ruse. Rusia folosește trupele și depozitul ca mijloc de presiune asupra Ucrainei, Moldovei, dar și asupra elitelor din Transnistria care ar putea lua în considerare pacea. (https://www.wsj.com/livecoverage/russia-ukraine-latest-news-2022-04-27/card/transnistrian-authorities-say-shots-fired-near-huge-ammunition-depot-mn2wVfDj6EMiEiDhCRGB)

· Marea majoritate a țărilor recunosc Transnistria ca parte a Moldovei, însă guvernul moldovean nu are control administrativ asupra republicii autoproclamate.

· Transnistria are propria monedă (rubla transnistreană), propriul “președinte” și “parlament,” precum și propriul steag.

· Deși cei 300.000 de locuitori ai Transnistriei sunt un amestec de ucraineni, ruși și români, limba preferată este rusa. De altfel, una dintre cauzele conflictului de acum 30 de ani a fost teama minorității rusofone din Transnistria că Moldova s-ar putea uni cu România în 1992.

· Poziția strategică a Transnistriei complică tranzitul dintre Ucraina și Moldova, creând întârzieri și costuri suplimentare.

· Transnistria a trăit în mare parte dintr-o economie bazată pe contrabandă din 1992 până aproximativ în 2014.

· Există câțiva lideri de afaceri de succes în Transnistria, inclusiv Viktor Gușan, fondatorul holdingului Sheriff. Sheriff este cea mai mare companie din Transnistria, cu un portofoliu vast – un club de fotbal profesionist, supermarketuri, benzinării și centrala electrică Tirotex-Energo. (https://www.ft.com/content/7a10718e-75a2-4623-994d-db209add995b)

· Sheriff este singura companie care produce venituri mai mari decât Uzina Metalurgică Moldovenească din Transnistria. Sheriff primește o treime din cheltuielile guvernamentale ale regiunii și controlează circa 60% din economia acesteia.

· Sheriff deține active și în afara Transnistriei.

· Gușan ar locui în străinătate din cauza unor probleme de sănătate și, potrivit unor zvonuri, fiul său, Evghenii Gușan, va prelua afacerea.

În acest context, expertul CSIS susține că un acord de pace între Chișinău și Tiraspol ar putea debloca oportunități economice semnificative. Moldova este pe cale să devină un punct de tranzit major între Ucraina și Europa, mai ales în contextul acordului lui Trump privind mineralele cu Ucraina, al eventualelor descoperiri energetice din Ucraina, inclusiv gaze, și al reconstrucției Ucrainei, împreună cu conectarea acesteia la Europa.

Schimbări majore

Analiza National Interest s-a referit și la evenimentele și schimbările politice care au avut loc în regiune în ultimul deceniu și care ar putea ajuta la rezolvarea conflictului dintre cele două părți și chiar să deschidă calea către o nouă eră pentru regiune.

• Înainte de 2014, Transnistria putea folosi portul Odesa, aflat la doar câteva ore distanță cu mașina. După 2014, Ucraina a închis granița cu Transnistria, făcând mult mai dificil tranzitul de contrabandă prin Odesa, forțând Transnistria să își desfășoare exporturile și importurile prin Moldova. De atunci, exporturile Transnistriei s-au orientat masiv dinspre Rusia către Occident: 80% merg acum spre Vest.
• Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a reînnoit contractul de transport de gaze prin Ucraina, care asigura tranzitul gazului Rusiei către UE, Moldova și Transnistria. Gazul era folosit pentru centrala de la Cuciurgan din Transnistria, responsabilă pentru majoritatea electricității Moldovei de peste 30 de ani. Moldova s-a decuplat de la gazul rusesc în 2022, dar Transnistria a continuat să îl folosească până în decembrie 2024.
• Capacitatea Rusiei de a influența Moldova și Transnistria prin gaz a fost drastic redusă. Din decembrie 2025, Moldova va fi complet independentă de centrala Cuciurgan din Transnistria în ceea ce privește energia, odată cu construcția primei dintre cele trei linii de interconectare cu România. Prim-ministrul Moldovei a anunțat recent că una dintre aceste linii va fi finanțată de guvernul SUA.
• Partidul pro-european al Maiei Sandu a rămas la putere, după alegerile de duminică. De asemenea, moldovenii au votat pentru aderarea la Uniunea Europeană, cu o mică majoritate de 50,46%, la referendumul din toamna anului 2024. Un număr semnificativ de transnistreni au participat la alegerile din Moldova, întrucât sunt considerați oficial cetățeni moldoveni. Aproape 30% dintre votanții din Transnistria au votat pentru aderarea la UE – un semn de schimbare a mentalității. (https://www.nationalia.info/brief/11637/gagauzia-transnistria-bulgarian-region-reject-eu-membership-goal-in-moldovan-constitution)
• Alegerile parlamentare tocmai încheiate oferă Maiei Sandu o majoritate de lucru și libertatea de a acționa în următorii patru ani. Transnistria va trebui acum să colaboreze strâns cu Moldova.
• Moldova este pe cale să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană în următorii trei ani, în timpul mandatului acestui parlament. Ucraina nu are nicio intenție să redeschidă granița sau să își atenueze poziția față de Transnistria, atâta timp cât trupele ruse rămân acolo. Exceptând o străpungere majoră a Rusiei și prăbușirea frontului ucrainean, și ținând cont de contextul descris mai sus, opțiunile transnistrenilor sunt așadar limitate.

Expertul crede că, din toate aceste motive, anul 2026 este momentul pentru a intra în dialog cu elitele politice și de afaceri ale Transnistriei.

În acest context, analistul afirmă că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean “ar trebui să ceară implicarea lui Trump într-un acord de pace.”

În contextul în care Sandu ar putea vizita Statele Unite în următoarele șase luni, analistul crede că, cu potențialul economic al regiunii în creștere, acum ar fi momentul ca Moldova să îi ceară lui Trump și administrației sale sprijin pentru a media un acord de pace cu Transnistria după alegeri. Mai ales în contextul în care legarea păcii de oportunități economice este specialitatea lui Trump, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul acordului dintre Armenia și Azerbaidjan, mediat de Casa Albă. În acest caz, Trump și administrația sa au legat pacea de oportunități economice, în special prin securitatea energetică, dezvoltarea infrastructurii regionale și integrarea economică a Caucazului de Sud în coridoarele comerciale dintre Asia și Europa.

În opinia analistului, în cazul conflictului Chișinău-Tiraspol, una dintre opțiuni “ar fi crearea unei republici autonome în cadrul Moldovei, similară aranjamentului pe care îl are Găgăuzia.”

Concluzia. Conflictul transnistrean rămâne una dintre cele mai sensibile moșteniri geopolitice ale prăbușirii URSS, dar evoluțiile recente arată că realitățile economice și politice împing regiunea spre schimbare. Integrarea energetică a Moldovei cu România, reorientarea exporturilor transnistrene spre Occident și sprijinul majoritar al cetățenilor moldoveni (dar și al unei bune părți dintre transnistreni) pentru parcursul european creează un context în care menținerea status quo-ului devine din ce în ce mai dificilă.

În acest cadru, o soluție de pace nu mai ține doar de calcule geopolitice, ci și de logica economică. Transnistria are de câștigat din conectarea la piața europeană și din transformarea economiei sale dintr-o zonă de contrabandă într-un pol de investiții și dezvoltare. În același timp, Moldova ar beneficia de eliminarea unui blocaj istoric în calea modernizării și integrării sale europene.

În acest context, Trump este văzut ca omul providențial care ar putea rezolva acest conflict care durează de mai bine de 30 de ani. La fel ca în cazul conflictului dintre armeni și azeri în Caucaz, și în cazul Transnistriei, Trump ar putea vedea afacerile “ca motor al păcii.”

Modelul pe care republicanul îl urmează, folosit și în cazul altor conflicte, este să ceară părților să facă pace, promițîndu-le că acest lucru va duce la crearea unor coridoare comerciale și energetice, precum și la atragerea de investiții, în timp ce interesele economice vor face conflictul mai greu de reaprins.

Se va implica însă Trump (și) în acest conflict? Mai ales că războiul din Ucraina și conflictul din Gaza îi ocupă o mare parte din timp, iar umbra Moscovei, ținută departe de alegătorii moldoveni duminică, plutește încă amenințător la Tiraspol și în restul Transnistriei.

Surse: BBC, National Interest, CSIS, Forbes, Wall Street Journal, Financial Times, Deutsche Welle, Nationalia, gov.md, pv.cec.md, X