UE trebuie să ajute regiunile dependente masiv de industria cărbunelui pentru că ele vor fi cel mai greu lovite de costul „înverzirii”, avertizează șeful BEI / România, Polonia și Ungaria vor fi cel mai puternic afectate

Europa trebuie să-și mărească sprijinul pentru regiunile lovite puternic de costurile „înverzirii” [tranziția la tehnologii nepoluante – n.trad.], a avertizat șeful băncii de investiții a UE, în contextul în care blocul se pregătește pentru o bătălie pe fondurile destinate obiectivelor sale pentru combaterea schimbării climei, se arată într-o analiză publicată de The Financial Times și preluată de Rador.

Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), a declarat pentru FT că este „de înțeles” că Polonia, Ungaria și România au votat săptămâna trecută contra unei decizii istorice de eliminare graduală până în 2021 a creditării combustibililor fosili de către BEI, afirmând că ele vor fi lovite cel mai puternic de măsură.

BEI – cea mai mare bancă multilaterală din lume – și UE vor trebui să asigure sprijin țărilor și regiunilor care sunt dependente masiv de industria cărbunelui, a declarat el într-un interviu.

„Ce le putem noi oferi statelor membre pentru a susține creșterea și locurile de muncă în aceste regiuni, cele mai afectate regiuni – aceasta este problema cu care ne confruntăm”, a afirmat dl Hoyer.

UE urmărește să devină până în 2050 prima mare economie a lumii neutră [din perspectiva impactului] climatic. Comisia Europeană a estimat la 300 de miliarde de euro necesarul de finanțare pentru tranziția economică în vederea atingerii țintei, cel mai mult urmând a fi cheltuit pe țările din Europa Centrală și de Est, care poluează mai mult.

Pe lângă faptul că au respins sistarea investițiilor BEI în combustibili fosili, Polonia, Ungaria și Cehia nici nu au semnat încă adeziunea la obiectivul pentru 2050, invocând temeri privind costul tranziției.

Ele și-au amânat decizia până luna viitoare, când noua președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, își va prezenta promisul „Green New Deal” [„Nou Acord Verde”], care va include și un „Just Transition Fund” [„Fond Echitabil de Tranziție”] care va ajuta regiunile ce vor suporta cele mai mari costuri economice.

Cărbunele reprezintă aproape un sfert din producția de energie a UE, conform Comisiei. Rămâne o industrie importantă în peste 40 de regiuni și asigură 240.000 de locuri de muncă în mine și termocentrale.

Țările afectate, între care Polonia, au cerut fonduri substanțiale de la UE pentru finanțarea tranziției, fapt ce prevestește o confruntare cu statele membre care vor să limiteze următorul buget pe termen lung al UE. Așa-numitul grup „cei cinci frugali” (Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Finlanda) vrea să limiteze următorul buget la 1% din PIB-ul UE, ceea ce ar contracta ajutorul pentru tranziția verde.

Dl Hoyer a declarat că BEI va oferi ajutor economic țărilor poluante chiar și după oprirea finanțării combustibililor fosili: „Cu siguranță nu ne vom reduce creditarea pentru aceste țări doar pentru că după 2021 nu vom mai finanța proiecte cu combustibili fosili. Probabil va fi valabil contrariul.”

În vreme ce BEI promite să-și mărească împrumuturile către statele membre mai sărace, ea se află totodată sub presiune pentru a adopta controale mai exigente, astfel încât să împiedice finanțarea unor proiecte având legături cu corupția.

Într-un raport publicat săptămâna aceasta, Counter Balance, o coaliție de ONG-uri care monitorizează băncile de investiții publice, a conchis că BEI „nu [se ridică] la înălțimea sarcinii de a combate frauda și corupția”.

Conform raportului, BEI a continuat să acorde fonduri unor proiecte de construcție de autostrăzi în regiunea Veneției care au fost implicate în anchete de corupție. Raportul a evidențiat viaductul Passante di Mestre și schema Mose din 2003 – ambele fiind proiecte în legătură cu care politicieni locali și funcționari publici au fost găsiți vinovați de corupție, fiind implicați în rețele mai ample de infracționalitate din regiunea Veneto.

Dl Hoyer a declarat că BEI are o abordare de tip „toleranță zero” pentru riscurile de infracționalitate și că banca a operat numai în state membre care au „un cadru solid pentru statul de drept”.

El a precizat însă: „Problema este că în prea multe cazuri avem acuzații și procese în curs, dar probe insuficiente pentru a lua o decizie, care poate afecta un contract sau un partener contractant”.

Articol de Sam Fleming și Mehreen Khan (Bruxelles) / Traducere: Andrei Suba

Imagine de ArtTower de la Pixabay