Tudorel Toader ia distanță față de Legea recursului compensatoriu: Proiectul a fost inițiat în perioada guvernării Cioloș/ Replica Ralucăi Prună: O altă mârșăvie pe care o istoria o va reține în dreptul lui Toader

UPDATE ORA 17.00: Raluca Prună a răspuns tot pe Facebook acuzelor lui Tudorel Toader, afirmând că actualul ministru al Justiției a fost complice la modificările făcute de Parlament Legii recursului compensatoriu întrucât nu s-a opus acestora. Astfel a fost crescut numărul zilelor reduse din pedeapsă de la 3 la 6 pentru fiecare lună de detenție în condiții necorespunzătoare, suprafața minimă pentru deținut socotită ca adecvată a fost majorată de la 3 la 4 metri pătrați, iar verificarea condițiilor de detenție a devenit mai laxă.

”Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în Ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) și ulterior la Camera Deputaților (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea așadar obligația sa apere proiectul adoptat de guvernul Grindeanu și sa se opună modificărilor care au condus azi la consecințe grave pentru siguranța cetățeanului”, susține Raluca Prună.

Ea afirmă că Toader putea să retragă proiectul de lege dacă i se părea prost sau dacă amendamentele din Parlament îi afectau serios  prevederile. În aceste condiții, acuzele lui Toader ar reprezenta ”o mârșăvie”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

”A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârșăvie din lunga lista pe care istoria o va reține în dreptul lui Toader. Responsabilitatea pentru efectele acestei legi îi aparține exclusiv coaliției PSD/ALDE. Care a adoptat un proiect tehnocrat în guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior în Parlamentul în care au majoritate. Cu neparticiparea vinovată și complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituțional Toader”, a replicat Raluca Prună.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat, duminică, într-un  mesaj postat postat pe Facebook, că Legea recursului compensatoriu, care a permis eliberarea  din închisori a câtorva mii de deținuți, este un proiect inițiat de Ministerul Justiției pe vremea când Raluca Prună era ministru. Cum Toader indică data  de 31 ianuarie 2017 ca moment al trimiterii proiectului  de la Guvern la Parlament, responsabilitatea este pasată și către Florin Iordache, primul ministru de Justiție din cabinetul Grindeanu. Precizările lui Toader vin  în contextul în care recent presa a relatat despre mai multe cazuri de infracțiuni violente comise de persoane care au beneficiat  de reducerea substanțială a pedepselor în urma acestei legi.

Toader precizează că MJ a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe acest proiect de lege pe 17 noiembrie 2016. În acea perioadă, guvernul Cioloș încă era în funcție. Deși nu-i menționează explicit numele, după cum  nu a făcut-o în nici în cazul lui Prună, Toader arată cu degetul și către Florin Iordache, ministru al Justiției în ziua în care Guvernul trimitea la Parlament proiectul de lege. ”Proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31.01.2017 , dată anterioară investirii mele în demnitatea de ministru al justiției!”, a scris Toader.

Criticile indirecte ale actualului ocupant al portofoliului Justiției vizează și Parlamentul care a adoptat legea, precum și Curtea Constituțională, care a respins sesizările de neconstituționalitate făcute la adresa legii prin care deținuții au primit o reducere a pedepsei cu șase zile pentru fiecare lună de detenție petrecută în condiții necorespunzătoare.

”Concluzionând: Proiectul de lege a fost inițiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiționată.
Parlamentul și-a însușit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu șase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare. Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2017 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017.  Studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii!”, a conchis Toader.

FOTO: Inquam Photos/ Octav Ganea