Trump, ultimatum pentru aliați și China: Securizarea strâmtorii Ormuz sau riscul unui dezastru economic global

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Donald Trump solicită ajutorul NATO pentru a elibera Strâmtoarea Ormuz și avertizează aliații, chemați de fapt să joace un rol de prim-plan în războiul din Iran, anunță ADNKronos.

Dacă nu vor fi trimise nave pentru a proteja petrolierele, amenințate de Teheran, ceea ce ar duce la paralizarea comerțului cu țiței și la o creștere vertiginoasă a prețurilor, NATO se îndreaptă spre un „viitor sumbru” .

Președintele Statelor Unite a solicitat crearea unei coaliții internaționale pentru a debloca strâmtoarea, un punct nevralgic pentru piața petrolului. Propunerea lui Trump nu a dat până acum rezultate notabile, cel puțin judecând după reacțiile publice.

„Dacă nu există un răspuns sau dacă răspunsul este negativ, cred că va fi dezastruos pentru viitorul NATO”, a declarat președintele pentru Financial Times. Dacă strategia nu ar da roade și impasul ar persista – relatează Axios – Trump ar putea miza pe o invazie: pușcașii marini ar debarca pe insula Kharg, inima sistemului petrolier iranian, unde nu mai există structuri militare după raidurile americane.

La bordul Air Force One, Trump adoptă un ton ceva mai conciliant față de aliați: „Discutăm cu unele țări pentru a asigura supravegherea Strâmtorii. Noi primim foarte puțin petrol din Strâmtoare, doar 1-2%. China, de exemplu, își procură 90% din petrol de acolo. Este bine să avem alte țări implicate alături de noi, ne vor ajuta”, spune el, folosind un ton mai conciliant decât cel utilizat în interviul acordat FT.

„Cine a spus nu? Este încă devreme… Am avut contacte cu aproximativ 7 țări: am primit câteva răspunsuri pozitive, altele ar prefera să nu se implice”, adaugă el în timpul zborului. „Ce le-am spus? Le-am spus că ne vom aminti de asta. Unele țări au detectoare de mine, altele au nave care ne-ar fi de folos: ar trebui să ne ajute să protejăm zona din care primesc petrol”.

Amenințarea la adresa NATO

În interviul acordat ziarului britanic, Trump pune în balanță sprijinul acordat de Washington Ucrainei în războiul împotriva Rusiei. „Nu eram obligați să-i ajutăm în cazul Ucrainei… Acum vom vedea dacă ei ne vor ajuta pe noi. Am spus întotdeauna că noi vom fi alături de ei, dar ei nu vor fi alături de noi”, afirmă el, reiterând o idee exprimată deja în trecut.

Ce contribuție ar trebui să aducă aliații? „Orice este necesar”

Potrivit șefului Casei Albe, intervenția NATO ar trebui să contracareze și amenințările venite din Iran: Trump vrea „oameni care să neutralizeze elementele ostile aflate de-a lungul coastei”, spune el referindu-se la forțele iraniene care lansează drone și care sunt capabile să mineze apele golfului.

Pe „lista neagră” a lui Trump se remarcă Regatul Unit: „Ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel cu cea mai lungă tradiție de aliat. Și totuși, când le-am cerut să intervină, nu au făcut-o”, spune el. „Imediat ce am neutralizat în esență amenințarea iraniană, au spus: «Vom trimite două nave». La acel moment am răspuns: «Avem nevoie de nave înainte de victorie, nu după»”. Toate acestea, potrivit lui Trump, nu fac decât să confirme: „Am susținut întotdeauna că NATO este o stradă cu sens unic”.

Mesajul adresat Chinei

Discuția se extinde și la China și, în lipsa unor semnale pozitive din partea Beijingului, Casa Albă ar putea suspenda vizita lui Trump în China, programată pentru începutul lunii aprilie.

„Cred că și China ar trebui să dea o mână de ajutor, deoarece 90% din petrolul său provine din Strâmtoarea Malacca”, afirmă el, adăugând că ar prefera să cunoască poziția Beijingului înainte de călătoria în China și de întâlnirea cu Xi Jinping de la începutul lunii aprilie.

„Am dori să știm asta mai devreme. Două săptămâni sunt o perioadă lungă”, spune el, sugerând posibilitatea amânării summitului: „Am putea amâna”, spune el fără a specifica durata unei eventuale amânări.

„China este un caz interesant: o mare parte din petrolul său provine din Strâmtoarea Ormuz. Ar trebui să participe” la coaliție „după părerea mea. O va face? Poate da, poate nu…”.

Război (cel puțin) până în aprilie

Presiunea exercitată asupra NATO este un semn de nerăbdare după două săptămâni de război care, deși a fost declarat „deja câștigat” de Trump, pare în realitate departe de final.

Ofensiva pe care Statele Unite au lansat-o pe 28 februarie prin operațiunea „Epic Fury” și în parteneriat cu Israelul nu a ajuns încă la țintă. Trump continuă să afirme că SUA au distrus militar inamicul: în jurul conceptului propus sistematic, președintele american adaugă zilnic variațiuni pe această temă.

De la „am câștigat” la „războiul este practic terminat”, se ajunge acum la un nou pas: „Iranul vrea să încheie un acord, iar eu nu vreau să o fac pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, spune Trump, respingând ipoteza unui armistițiu. „Nu cred că sunt pregătiți”.

Nu este clar care ar fi condițiile pe care le-ar considera „bune” pentru finalizarea acordului. „Nu vreau să vă spun”, răspunde el sec, limitându-se să spună că angajamentul din partea Teheranului de a renunța complet la ambițiile sale nucleare ar putea fi unul dintre acestea. Contextul conflictului, în ultimele zile, a fost caracterizat de atacul american împotriva insulei Kharg, inima sistemului petrolier al Iranului.

Statele Unite transferă aproximativ 5000 de oameni în Golf – inclusiv 2200 de pușcași marini – iar această decizie este interpretată ca un semnal al unui potențial asalt asupra insulei, care, potrivit lui Trump, este acum lipsită de apărare. „Am putea bombarda din nou, de dragul distracției”, a avertizat președintele. Ar putea Kharg să devină monedă de schimb în conflict?

Întrebarea planează asupra analizelor privind conflictul, care va continua cel puțin până în aprilie.

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, se așteaptă ca războiul să se încheie „în următoarele săptămâni”, odată cu reluarea livrărilor de petrol și o scădere ulterioară a costurilor energetice.

„Cred că acest conflict se va încheia cu siguranță în următoarele săptămâni. S-ar putea chiar mai devreme. Dar conflictul se va încheia în următoarele săptămâni și vom asista la o reluare a aprovizionării și la o scădere a prețurilor după aceea”, a declarat el pentru postul de televiziune ABC. Mesajul lui Wright este în aparentă contradicție cu cel al lui Trump.

Teheran: „Nu am solicitat niciodată negocieri cu SUA”

De fapt, chiar și adversarii consideră că afirmațiile președintelui sunt nefondate.

„Nu am cerut niciodată un armistițiu și nici negocieri”, declară Abbas Araghchi, ministrul de externe iranian, pentru CBS.

„Suntem pregătiți să ne apărăm atât timp cât va fi necesar”, afirmă șeful diplomației de la Teheran. Iranul, în esență, este pregătit pentru un război de uzură cu costuri economice și politice din ce în ce mai mari pentru SUA. Republica Islamică, pe de altă parte, nu este complet singură în acest conflict.

Iranul a avut „o bună cooperare” cu Rusia și China, care au susținut țara „politic, economic, chiar și militar”, spune Araghchi, definind Moscova și Beijingul drept parteneri strategici în cursul războiului cu SUA și Israel și vorbind despre „cooperarea strânsă din trecut, care continuă și astăzi, și include chiar și cooperarea militară”.

Pe fundalul conflictului rămân cele 440 de kilograme de uraniu îmbogățit pe care Teheranul le deține, fapt certificat și de Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Trump nu a exclus ipoteza unui atac fulgerător asupra Isfahanului pentru a pune mâna pe „pradă”.

„Instalațiile noastre nucleare au fost atacate și totul este îngropat sub dărâmături. Desigur, știți că există posibilitatea de a le recupera, dar sub supravegherea agenției. Dacă într-o zi am decide să facem acest lucru, ar fi sub supravegherea AIEA. Dar, deocamdată, nu avem niciun plan. Nu avem nicio intenție de a le recupera din dărâmături”, a fost răspunsul diplomatic al ministrului.

Israel: „Încă trei săptămâni de război”

Dacă Trump se gândea la o acțiune fulgerătoare de câteva zile, previziunea sa s-a dovedit a fi, cel puțin, riscantă.

Războiul împotriva Iranului se transformă, zi după zi, într-un maraton care, până în prezent, ar fi costat Washingtonul aproximativ 12 miliarde de dolari.

Perspectiva unui angajament destinat să continue este clară pentru Israel, partenerul Statelor Unite în acest conflict.

Forțele de Apărare (IDF) se pregătesc pentru încă 3 săptămâni de război, având „mii de ținte” care trebuie încă lovite, a declarat purtătorul de cuvânt, generalul Effie Defrin, pentru CNN: „Suntem pregătiți, în coordonare cu aliații noștri americani, cu planuri care acoperă cel puțin până la sărbătoarea evreiască a Paștelui evreiesc, peste aproximativ trei săptămâni. Și avem planuri mai detaliate și pentru următoarele trei săptămâni, avem mii de ținte”.

„Nu lucrăm după un cronometru sau un calendar, ci mai degrabă pentru a ne atinge obiectivele”, a afirmat el, susținând că obiectivul Israelului este acela de a „slăbi grav regimul iranian”.