Te-ai obișnuit cu durerile de cap? De ce nu ar trebui să le ignori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Am dureri de cap aproape zilnic, dar probabil e de la stres.”

Este una dintre cele mai frecvente explicații pe care pacienții și le dau singuri. Într-un ritm de viață alert, cu multe ore petrecute în fața ecranelor și puțin timp pentru odihnă, durerea de cap a devenit, pentru mulți, o normalitate.

Problema este că, în anumite situații, aceste simptome pot ascunde mai mult decât oboseală sau lipsă de somn.

„Este important să facem diferența între o durere de cap ocazională și una care apare frecvent, se modifică în timp sau este însoțită de alte simptome. Acestea sunt situațiile în care pacientul ar trebui să se adreseze unui medic neurolog”, explică dr. Cristina Grigore, medic primar neurolog în cadrul Spitalului Onioptic Medical.

Când este durerea de cap „normală”

Majoritatea durerilor de cap sunt benigne și nu indică o afecțiune gravă. Cele mai frecvente sunt: cefaleea de tensiune (legată de stres și oboseală) și migrena (care poate avea caracter recurent).

De regulă, aceste dureri apar în contexte ușor de recunoscut: în perioade de stres intens, după nopți nedormite, pe fondul unei alimentații dezechilibrate sau al deshidratării. În ultimii ani, un rol tot mai important îl are și expunerea prelungită la ecrane, care contribuie la apariția disconfortului.

„Pacienții recunosc de multe ori tiparul: știu când apare durerea și ce o declanșează. În aceste cazuri, de regulă, nu vorbim despre o urgență neurologică”, spune medicul.

Când ar trebui să ridice un semnal de alarmă

Lucrurile se schimbă atunci când durerea de cap începe să apară din ce în ce mai des, devine mai intensă sau diferită față de episoadele anterioare. Un alt semn de îngrijorare este atunci când nu mai cedează la tratamentele obișnuite sau când este însoțită de simptome precum amețeli, confuzie sau dificultăți de concentrare.

„Aceste modificări sunt importante și nu ar trebui ignorate. Durerile de cap pe care pacientul învață să le ignore pot ascunde afecțiuni neurologice și indică necesitatea unei evaluări de specialitate”, subliniază dr. Cristina Grigore.

Rolul investigațiilor: diferența între RMN și EEG

Atunci când simptomele persistă sau ridică semne de întrebare, medicul neurolog poate recomanda investigații suplimentare.

Imagistica medicală, precum RMN sau CT, este utilizată pentru a evalua structura creierului și pentru a exclude eventuale leziuni.

Dar nu toate problemele sunt vizibile structural.

În anumite situații, este necesară și evaluarea modului în care funcționează creierul.

„Electroencefalograma (EEG) ne oferă informații despre activitatea electrică cerebrală, adică despre modul în care neuronii comunică între ei. Este o investigație neinvazivă, nedureroasă și foarte utilă atunci când există suspiciuni de activitate epileptică sau alte disfuncții neurologice”, explică dr. Cristina Grigore.

Când este recomandat EEG?

EEG-ul este recomandat mai ales atunci când apar episoade de pierdere scurtă a stării de conștiență, stări de tip „absență” sau deconectare, convulsii sau suspiciuni de epilepsie. De asemenea, poate fi util în evaluarea pacienților care prezintă tulburări de memorie, dificultăți de concentrare, amețeli, dezorientare sau probleme de somn.

„Pacienții sunt adesea îngrijorați de această investigație, dar este important de știut că EEG-ul este simplu, sigur și poate oferi informații esențiale pentru diagnostic”, spune medicul.

Un simptom frecvent, dar adesea ignorat

O problemă frecvent întâlnită în practică este întârzierea prezentării la medic.

Mulți pacienți aleg să trateze repetat durerea de cap cu analgezice, fără să investigheze cauza.

„Vedem pacienți care ajung la neurolog după luni sau chiar ani în care simptomele au fost ignorate. Cu cât evaluarea se face mai devreme, cu atât putem interveni mai eficient”, explică dr. Cristina Grigore.

O diferență care contează

Durerile de cap pot fi banale. Dar pot fi și primul semn al unei probleme neurologice care nu trebuie ignorată.

„Pacientul nu trebuie să trăiască cu durerea ca și cum ar fi ceva normal. Există soluții și există investigații care ne pot ajuta să înțelegem exact cauza”, concluzionează dr. Cristina Grigore.

În final, diferența nu o face intensitatea durerii, ci contextul și evoluția ei în timp. Iar atunci când semnalele se repetă, cel mai important pas este să fie evaluate corect.