G4Media.ro

SURSE: Teodorovici a ignorat avertismentele Consiliului Concurenței despre efectele OUG 114: ”Va…

SURSE: Teodorovici a ignorat avertismentele Consiliului Concurenței despre efectele OUG 114: ”Va distorsiona funcționarea piețelor centralizate de gaze naturale / Blochează procesul firesc de liberalizare și dereglementare a sectorului energiei electrice”

Consiliul Concurenței a avertizat ministerul Finanțelor printr-un document oficial din 20 decembrie 2018 că proiectul OUG 114, numită și ordonanța lăcomiei, că va avea efecte negative asupra unor piețe uriașe, precum gazele naturale, energia electrică sau piața bancară. Documentul consultat de G4Media.ro arată că instituția a identificat zeci de probleme create de OUG și a avertizat că va duce la proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.

Documentul a fost transmis de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, cu o zi înainte ca Guvernul să adopte OUG 114. Observațiile, întinse pe zece pagini, se refereau la proiectul de OUG anunțat de guvern cu câteva zile înainte.

Cele mai importante observații ale Consiliului Concurenței vizau impactul major al OUG asupra pieței gazelor naturale, pieței energiei electrice, sectoarelor telecom și bancar.

Toate observațiile au fost însă ignorate de Ministerul Finanțelor și Guvern, care au decis să adopte OUG chiar înainte de vacanța de Crăciun, în ciuda opoziției cvasi-generalizate a mediului de afaceri.

Iată cele mai importante avertismente formulate de Consiliul Concurenței:

1. Piața energiei electrice.

– proiectul de OUG blochează procesul firesc de liberalizare și dereglementare a sectorului energiei electrice
– Din proiectul de OUG analizat nu reiese cu claritate ce se va întâmpla cu clienții casnici care și-au exercitat dreptul de eligibilitate
– adoptarea proiectului de OUG în forma analizată va afecta participanții la piață, dar și clienții care apreciau oferte care includ pe lângă furnizarea de energie electrică și furnizarea de gaze naturale, dar și o serie de servicii conexe
– piața concurențială a energiei electrice va fi afectată și pe palierul producător-furnizor

2. Piața gazelor:

– transpare un posibil tratament diferențiat al clienților noncasnici de gaze naturale… clienții noncasnici care vor achiziționa gaze naturale direct de la producători vor fi avantajați față de clienții noncasnici ai furnizorilor de gaze naturale.
– există ca acest demers să conducă la creșterea exportului de gaze naturale până la limita maximă posibilă tehnic
– este posibil ca avansul semnificativ al cantităților exportate, coroborat cu o posibilă lipsă de atractivitate a pieței românești din perspectiva importurilor, să conducă la un dezechilibru între cererea de gaze naturale (crescută) și oferta de gaze naturale (limitată), fiind posibilă apariția unei penurii pe această piață
– plafonarea prețului gazelor naturale din producția internă la un nivel relativ redus, coroborată cu instituirea recentă a obligației de tranzacționare a gazelor naturale pe platforme centralizate pentru producători și furnizori, va distorsiona funcționarea piețelor centralizate de gaze naturale
– stopează procesul de liberalizare și dereglementare a sectorului gazelor naturale, proces asumat de România în fața instituțiilor internaționale.
– Comisia Europeană ar putea considera că este încălcat principiul proporționalității, ceea ce ar putea conduce la declanșarea unor proceduri de infrigement împotriva României

Piața bancară

– Taxa se aplică asupra întregului activ al contribuabilului, nu doar asupra creditelor a căror rată a dobânzii include în calcul valoarea ROBOR. Această situație nu este corelată cu cele menționate în instrumentul de motivare al actului normativ, în care se face vorbire de creșterea ROBOR la creditele în lei acordate populației

Concluziile Consiliului Concurenței, așa cum apar în document, pe larg:

Cu privire la domeniul energiei electrice:

După cum se cunoaște, Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale prevede că furnizarea de energie electrică în condiții reglementate de realizează până la data de 31 decembrie 2013 pentru clienții noncasnici, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru cliențăă casnici.

Prin proiectul de OUG se reinstituie sistemul reglementat de furnizare a energiei electrice pentru consumatorii casnici în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022. Prin urmare, apreciem că proiectul de OUG blochează procesul firesc de liberalizare și dereglementare a sectorului energiei electrice. În acest sens, considerăm că ar trebui analizate modalități alternative de soluționare a eventualelor probleme din sector, un exemplu putând fi acordarea de subvenții clienților casnici cu venituri reduse.

Din proiectul de OUG analizat nu reiese cu claritate ce se va întâmpla cu clienții casnici care și-au exercitat dreptul de eligibilitate, în acest context abrogarea art. 63 alin. (3) pare să indice faptul că acești clienți vor fi realocați furnizorilor de ultimă instanță, dar acest lucru nu este menționat explicit.

Trebuie menționat faptul că de la momentul liberalizării pe piață au apărut jucători cu oferte variate destinate clienților casnici, unele oferte incluzând, pe lângă furnizarea de energie electrică și furnizarea de gaze naturale, dar și o serie de servicii conexe. Apreciem că adoptarea proiectului de OUG în forma analizată va afecta participanții la piață, dar și clienții care apreciau astfel de oferte.

Nu în ultimul rând, proiectul de OUG instituie un cadru reglementat și în relația producătorilor de energie electrică cu FUI în ceea ce privește consumul aferent consumatorilor casnici. Prin urmare, piața concurențială a energiei electrice va fi afectată și pe palierul producător-furnizor.

Cu privire la domeniul gazelor naturale:

Din textul proiectului de OUG transpare un posibil tratament diferențiat al clienților noncasnici de gaze naturale. Astfel, în timp ce clienții finali eligibili care achiziționează gaze naturale de la producătorii interni vor beneficia de un preț de 68 lei/MWh, clienții finali ai furnizorului de gaze naturale, furnizori care achiziționează gazele la cel mult 68 lei/MWh, vor plăti furnizorului un preț de piață, care poate fi superior nivelului de 68 lei/MWh. Reiese că, în lipsa unei obligații și la nivelul furnizorilor privind prețul cu care pot vinde gazele către clienții finali, clienții noncasnici care vor achiziționa gaze naturale direct de la producători vor fi avantajați față de clienții noncasnici ai furnizorilor de gaze naturale.

În același timp există de asemenea riscul ca acest demers să conducă la creșterea exportului de gaze naturale până la limita maximă posibilă tehnic. Chiar dacă această posibilitate este relativ limitată în acest moment, implementarea proiectului BRUA, asumată de statul român, va conduce la creșterea semnificativă a capacității de export a gazelor naturale: după cum se cunoaște, prima fază a proiectului e preconizat a fi operațional la finele anului 2019 și va asigura fluxul de gaze spre Ungaria (1,75 miliarde mc/an) și spre Bulgaria (1,5 miliarde mc/an).

În acest context, reamintim faptul că societatea de transport a gazelor naturale Transgaz este investigată de Comisia Europeană cu privire la o posibilă încălcare a prevederilor art. 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin restricționarea fluxului liber de gaze naturale dispre România către Statele Membre învecinate, inclusiv ca urmare a unor investigații insuficiente sau a întârzierii proiectelor de infrastructură relevante, precum și a utilizării unor argumente tehnice nefondate ca pretext pentru a împiedica/justifica întârzierile în exporturi. În cadrul acestei investigații Transgaz și-a asumat ca angajamente, ce vor deveni obligatorii prin Decizia Comisiei, inclusiv asigurarea capacității de export ferme până la finalul anului 2019 care cumulat reprezintă circa 4 miliarde mc/an (aproximativ 40% din producția națională de gaze naturale).

În aceste condiții este posibil ca avansul semnificativ al cantităților exportate, coroborat cu o posibilă lipsă de atractivitate a pieței românești din perspectiva importurilor, să conducă la un dezechilibru între cererea de gaze naturale (crescută) și oferta de gaze naturale (limitată), fiind posibilă apariția unei penurii pe această piață.

În acest context, menționăm și faptul că, în prezența unor capacități suficiente de interconectare, este normal ca prețurile de pe piața românească să fie apropiate de prețurile de pe alte piețe din regiune, mai ales în cazul unor produse omogene și care pot fi tranzacționate transfrontalier.

De asemenea, considerăm că plafonarea prețului gazelor naturale din producția internă la un nivel relativ redus, coroborată cu instituirea recentă a obligației de tranzacționare a gazelor naturale pe platforme centralizate pentru producători și furnizori, va distorsiona funcționarea piețelor centralizate de gaze naturale.

Prin proiectul de OUG se revine la furnizarea în regim reglementat ca unică modalitate de furnizare a gazelor naturale clienților casnici, ceea ce stopează procesul de liberalizare și dereglementare a sectorului gazelor naturale, proces asumat de România în fața instituțiilor internaționale.

Totodată, apreciem că ar trebui analizat dacă scopul urmărit prin proiectul de OUG poate fi atins prin măsuri mai puțin intruzive din punct de vedere concurențial, de exemplu prin acordarea de subvenții clienților casnici cu venituri reduse.

Ca urmare a măsurilor de reglementare propuse prin proiectul de OUG, Comisia Europeană ar putea considera că este încălcat principiul proporționalității, ceea ce ar putea conduce la declanșarea unor proceduri de infrigement împotriva României.

Cu privire la Capitolul IV – Instituirea taxei pe activele instituțiilor financiar-bancare („taxarea ROBOR”)

În ceea ce privește măsurile propuse de Capitolul IV – Instituirea taxei pe activele instituțiilor financiar-bancare – taxa pe lăcomie, art. 83 și următoarele, menționăm următoarele:

Capitolul vizează introducerea unui prag de referință pentru media trimestrială a ROBOR de 1,5%, depășirea acestui prag conducând la plata unor taxe progresive, diferențiate în funcție de amploarea acesteia. Taxa se calculează trimestrial, prin aplicarea unui procent asupra activelor totale ale contribuabilului.

În prezent, ROBOR se stabilește în funcție de cerere și ofertă, fiind legat și de nivelul inflației, iar prevederile capitolului IV nu afectează acest mecanism, prin urmare nu au fost identificate încălcări ale reglementărilor în domeniul concurenței.

Cu toate acestea, atragem atenția asupra următoarelor aspecte:
· Conform prevederilor art. 83 din proiect, toate băncile sunt taxate cu același procent din activele totale în cazul în care media trimestrială a ROBOR depășește pragul de 1,5%. Totuși, este posibil ca, în realitate, fiecare bancă să folosească în calculul dobânzii pentru creditele în lei o valoare a ROBOR total diferită de media trimestrială rezultată din calculele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (în unele cazuri mai mică, în altele mai mare). Această situație se datorează modului în care fiecare bancă folosește ROBOR pentru revizuirea ratei dobânzii: fie sub forma unei valori în vigoare la o anumită dată, fie sub forma unei medii a ROBOR înregistrate într-o anumită perioadă.
· Taxa se aplică asupra întregului activ al contribuabilului, nu doar asupra creditelor a căror rată a dobânzii include în calcul valoarea ROBOR. Această situație nu este corelată cu cele menționate în instrumentul de motivare al actului normativ, în care se face vorbire de creșterea ROBOR la creditele în lei acordate populației.

Totodată, considerăm necesară obținerea unor puncte de vedere mai ales în ceea ce privește prevederile referitoare la piața gazelor și electricității, precum și la domeniul comunicațiilor din partea autorităților de reglementare în domeniu (ANRE și ANCOM), precum și din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Foto: Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței (InquamPhotos / Adel Al-Haddad)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Domnule Chiritoiu, vezi ca nu mi-ai raspuns la petitia prin care te-am sesizat ca o decizie a Curtii de Conturi a Romaniei din 2015 a distorsionat piata din sistemul bauspar intr-atat incat sistemul bauspar chiar s-a blocat total. Concurenta din sistemul bauspar nu a contat pentru Consiliul Concurentei?!

  2. Concurenta cu ce,cu cine.Acest domnChiritoiu nu a apărat niciodată consumatorii interni.Bani ,bani și iar bani in buzunarul lui.Poate îl investighează cineva și pe el.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.