SURSE CSM amânat o decizie privind avizarea OUG privind legile Justiției. Potrivit CCR, lipsa avizului CSM nu împiedică adoptarea ei de către Guvern în ședința de astăzi

Consiliul Superior al Magistraturii amânat o decizie privind avizarea OUG privind legile Justiției, au informat G4media surse din cadrul Consiliului, însă lipsa avizului CSM nu împiedică Guvernul să adopte azi ordonanța de urgență. Avizarea OUG a lui Tudorel Toader a fost trimisă la Comisia 1 de lucru a CSM și urmează să fie discutată în ședința viitoare a Plenului (care nu a fost încă fixată ca dată), au explicat sursele G4media. În ședința de azi, plenul CSM a luat în discuție și a dat aviz cu observații doar asupra OUG privind procedura de desemnare a procurorului european din partea României.

”CCR spune că este suficient ca ministrul Justiției să ceară avizul CSM, nu este obligat să îl și aștepte, să îl aibă”, au explicat pentru G4media surse din cadrul CSM în legătură cu OUG privind legile Justiției. Prin urmare, Guvernul ar putea pune pe ordinea de zi de azi această ordonanță controversată.

Ce conține ordonanța lui Tudorel. Numirea șefilor marilor parchete nu s-ar mai face cu aviz de la Secția pentru procurori a CSM (defavorabilă lui Tudorel Toader), cu de către plen (favorabil PSD). În plus, la șefia marilor parchete pot concura și judecători, nu doar procurori.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Potrivit OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind CSM, alineatul 1 al articolului 54 al Legii 303/2004 se modifică şi va avea următorul cuprins:

• ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în OUG a lui Tudorel Toader.

Schimbarea constă în faptul că avizul CSM pentru numirea șefului DNA, de plildă, va fi dat de Plenul CSM, nu de către Secția pentru procurori a CSM.

Explicația este simplă, potrivit surselor G4media: plenul CSM este pro-PSD, dominat de șefa CSM, Lia Savonea, în vreme ce Secția pentru procurori, nu. Prin urmare, Tudorel vrea să elimine Secția pentru procurori, deși filozofia noilor legi ale Justiției promovate de PSD-ALDE era tocmai să separe cariera judecătorilor de cea a procurorilor.

De notat că în ce privește numirile la conducerea instanțelor, ministrul Justiției a lăsat atribuția la Secția pentru judecători a CSM întrucât aceasta, ca și plenul, este dominată și controlată de Lia Savonea.

În plus, Tudorel Toader vrea ca la șefia marilor parchete să poată fi propuși și judecători care au fost procurori, cum este Alina Ghica, vicepreședintele Curții de apel București, cea care a anulat completele de 5 judecători de la Înalta Curte și o parte din prejudiciul din dosarul Tel Drum.

Blocarea interimatelor la DNA și Parchetul General. La articolul 57 al Legii 303/2004, după alineatul 7 se introduce un nou alineat, alineatul 7’ cu următorul cuprins:

„Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.

Iar la articolul 17 din Legea 317/2004 se modifică astfel prin OUG a lui Tudorel Toader:

”Delegările în funcțiile de conducere din parchete, prevăzute la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, încetează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, se arată în OUG-ul lui Tudorel Toader transmis la CSM pentru avizare.

De exemplu, DNA este condus acum cu delegare (interimar pentru 6 luni) de procurorul Nistor Călin. În momentul când OUG a lui Tudorel Toader intră în vigoare, interimatul lui expiră în 45 de zile și nu mai poate fi numit un alt interimar, ci trebuie numit un șef plin de către președinte, altfel instituția rămâne fără șef.

La fel, după ce în aprilie expiră mandatul actualului procuror general Augustin Lazăr la șefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ sau PG), el nu va mai putea fi delegat pe aceeași funcție de Secția pentru procurori a CSM, adică nu va mai putea rămâne să conducă PICCJ ca interimar timp de 6 luni, întrucât OUG a lui Tudorel Toader interzice acest lucru în cazul parchetelor unde numirea se face de către președintele țării.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin

Citește și

DOCUMENT Noi detalii din OUG-ul pregătit de Tudorel Toader: Vrea ca șefii marilor parchete să ia aviz de la Plenul CSM, nu de la Secția pentru procurori / Plenul e pro-PSD, Secția nu / O altă modificare vizează blocarea interimatelor la DNA și Parchetul General

Proiect de OUG: Ministrul Toader vrea să facă din Secția specială de investigare a magistraților o instituție total separată de Parchetul General/ G4Media a dezvăluit că Augustin Lazăr poate infirma actele de urmărire penală ale secției dacă le consideră nelegale

SURSE Tudorel Toader modifică legile Justiției astfel încât judecătoarea Alina Ghica să ajungă la Înalta Curte. Este magistratul care a anulat completurile de 5 judecători și o parte din prejudiciul din dosarul Tel Drum