Studiu: Complexul Hidroenergetic Nistrean al Ucrainei afectează grav Nistrul pe segmentul din Republica Moldova

Un studiu comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (UNDP) dezvăluie o serie de probleme cu impact de mediu major pentru Republica Moldova, în ceea ce privește planurile energetice ale Ucrainei pe fluviul Nistru prin dezvoltarea Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de la Novodnestrovsk de la granița cu Republica Moldova.

Mai precis, specialiștii care au întocmit document vorbesc despre faptul că apariția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) a dus la o scădere a numărului speciilor de fitoplancton cu aproximativ o treime în Nistru de la circa 334.000 în anii 1971–1975 la aproximativ 225.000 anii 1990–2009.

Proiectul masiv de construire a centralelor hidroelectrice pe Nistru a fost de fapt conceput în 1945, pe vremea dictatorului sovietic Iosif Stalin. După ce Ucraina și-a declarat independența în 1991, guvernele care s-au succedat la conducerea Ucrainei postsovietice și-au propus să o finalizeze.

Complexul Hidroenergetic Nistrean constă din alte două hidrocentrale – nr. 1 și nr. 2 – și trei lacuri de acumulare uriașe.

Hidrocentrala nr. 1 este situată în orașul Novodnestrovsk. Construcția acestei centrale a început în 1973, iar ultimul generator, al șaselea, a intrat în funcțiune în 1983.

Hidrocentrala Nr. 2 este situată în aval, în apropierea localităților Nagoreany (Ucraina) și Naslavcea (Republica Moldova). Această construcție a fost ridicată pe fostul baraj Naslavcea și are trei generatoare.

Lacul de acumulare Nistrean a fost construit între 1981 și 1987 și are o capacitate de trei miliarde de metri cubi. Prin comparație, râul Prut, al doilea ca mărime din Republica Moldova, are un debit anual de doar două miliarde de metri cubi.

Studiul UNDP Moldova mai relevă faptul că din cauza activităților energetice desfășurate pe partea sa de Nistru și apoi deversarea unui flux inconstant de ape uzate foarte reci după finalizarea procedeului de obținere a energiei hidro, regimul termic și hidrologic al apelor Nistrului a favorizat reducerea numărului de specii cu o rezistență scăzută la oscilațiile de temperatură și ale regimului hidrologic.

„Pe Nistrul de Mijloc se creează condiții nefavorabile pentru dezvoltarea speciilor de clorofite termofile, iar tot mai frecvent se întâlnesc alge specifice pentru apele reci”, scriu autorii studiului

Transformarea în lac

Experții semnalează faptul că până în momentul creării Complexului Hidroenergetic Nistrean din Ucraina, speciile invazive practic nu existau sau erau extrem de puține. După construcția hidrotehnică s-au schimbat condițiile hidrologice, care contribuie la reducerea vitezei curentului, creșterea transparenței apei, creșterea excesivă a plantelor care, în final, au creat condiții de viețuire noi, ceea ce a făcut posibilă apariția unor specii invazive noi sau dezvoltarea intensă a speciilor invazive, deloc numeroase anterior.

„Apariția Complexului Hidroenergetic Nistrean a dus la înnămolirea râului Nistru, iar drept confirmare a acestui fapt este apariția crinul de baltă Butomus umbellatus, care formează pe alocuri desișuri extinse, în special pe aria Nistrului de Mijloc, această plantă preferând anume solurile mâloase. Au apărut bancuri și insule de mâl, iar în lacul de acumulare Dubăsari nivelul apelor s-a micșorat. Depozitele de mâl pe alocuri acoperă aproape în totalitate sectoarele de coastă și, parțial, albia principală a râului”, se arată în studii.

Autorii avertizează că înnămolirea râului îi reduce semnificativ capacitatea de autoepurare, ceea ce aduce după sine reducerea potențialului Nistrului ca mediu recreativ pentru odihnă și pentru dezvoltarea turismului. Efectele negative s-au resimțit și la nivelul zooplanctonului, care are un rol important în ecosistem, formând temelia bazei nutritive a corpurilor de apă și participând activ la procesele de autoepurare a ecosistemelor acvatice.

„Ca rezultat al construcției hidrotehnice, s-a produs o restructurare considerabilă a componenței taxonomice a zooplanctonului (reducerea numărului de specii reofile sau care preferă apele curgătoare, și creșterea celor limnofile, care preferă apele stătătoare), s-au micșorat efectivul numeric și biomasa acestuia”, se mai spune în studiu.

Dispariția peștilor

Pe lângă floră, și fauna a fost afectată de acest obictiv energetic. Cantități considerabile de pește au dispărut fluviu Nistru. S-a pierdut o parte însemnată a cantității de pește care viețuia în albia sa, datorită dării în exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Pe sectorul mijlociu al Nistrului au dispărut 19 specii, iar în cel de jos — 15 specii de pești. S-a redus efectivul numeric al 44 de specii de pești, inclusiv, al speciilor cu valoare piscicolă și a crescut ponderea speciilor de pești cu ciclu scurt și de mică valoare, de dimensi

Fauna de adâncime a râului a fost afectată în egală măsură de construcția și exploatarea CHN, astfel s-a atestat scăderea productivității principalelor grupe de hidrobionți (organisme acvatice), care sunt hrană de bază pentru pești: a zooplanctonului — de 4,6–7,3 ori, a zoobentosului (organisme care trăiesc pe fundul lacului) — de 5–6 ori.

„S-a produs o reducere generală a rezervelor de pește în Nistrul de Mijloc și de Jos, datorită reducerii suprafețelor boiștilor (locul unde are loc fecundarea icrelor de pește), care a avut loc ca rezultat al diminuării debitului de apă în perioada de depunere a icrelor cu 200–400 metri cubi/secundă, fapt care, în primul rând, a redus (lichidat) boiștile speciilor de pești fitofile, care constituie peste 50% din diversitatea râului”, se arată în studiu.

Apă uzată deversată pe cursul Nistrului în segmentul moldovenesc

Autorii mai precizează că o altă cauză a micșorării rezervelor de pește în Nistrul de Mijloc este condiționată de caracterul exploatării Complexului Hidroenergetic Nistrean, cu utilizarea în timpul funcționării doar a apelor adânci, cum mult mai reci decât cele de suprafață.

Instalațiile hidroelectrice existente ale Ucrainei pe Nistru, toate operate de compania de stat ucraineană Ukhydronenergo, sunt concentrate la doar 20–30 de kilometri în amonte de granița cu Republica Moldova.

Hidrocentrala nr. 2 și o parte a lacului de acumulare sunt situate pe teritoriul Republicii Moldova, care este administrat de Ucraina. Împreună, aceste trei construcții produc patru miliarde de kilowați-oră (kWh) pe an, echivalentul întregului consum anual de energie electrică al Moldovei (fără regiunea separatistă Transnistria).

Potrivit Kievului, Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană este un obiectiv crucial pentru sistemul energetic al țării. Acesta asigură funcționarea regulată a celor patru centrale nucleare ale țării.

În plus, Centrala consumă și stochează excesul de electricitate produs de centralele nucleare pe timp de noapte și generează energie electrică în orele de vârf. De asemenea, Ucraina și-a dezvăluit intențiile de a exporta o parte din energia electrică produsă în Republica Moldova și România.

„Apa deversată prin turbinele nodului hidrotehnic anul împrejur are o temperatură de 4 grade Celsius, fapt care provoacă perturbarea regimului termic natural pe sectorul mijlociu al Nistrului în aval și în lacul de acumulare Dubăsari. Deversarea neuniformă a apei din lacurile de acumulare în perioada de depunere a icrelor la pești provoacă o schimbare vizibilă a nivelului apei în râu, iar ca rezultat icrele deseori ajung pe o suprafață secată, se usucă și pier”, mai explică studiul UNDP.

foto: Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană, unul dintre cele mai importante proiecte din punct de vedere strategic ale Ucrainei. Foto/Mădălin Necșuțu