Republica Moldova, zero reacții față de lucrările Ucrainei asupra Nistrului, principala sa sursă de apă potabilă. Experții acuză lipsa pârghiilor de negociere și lipsă de transparență

Guvernul de la Chișinău nu a avut nicio reacție privind ultima investigație internațională a portalul Balkan Insight care arată cu video și fotografii, faptul că Ucraina își continua lucrările în partea sa de frontieră pe Nistru, în ciuda faptul că nu a ajuns la un acord în acest sens cu Republica Moldova.

Ucraina este semnatară și parte a Convenției de la Espoo din 1999 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, iar fluviul Nistru are o importanță strategică, deoarece alimentează cu apă potabilă peste 70% din populația Republicii Moldova și peste 90% din municipiul Chișinău. La fel, alimentează cu apă potabilă regiunea Odesa din sudul Ucrainei.

Directorul Eco-Tiras și activistul de mediu, Ilia Trombițchi, a declarat pentru G4Media.ro că, în prezent, ucrainenii se pregătesc să răspundă asupra regulamentului de mediu pe care ei l-au propus părții moldonenești.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Autoritățile nu au ce să comunice și preferă să tacă în acest context. Problema este complexă și iată de ce autoritățile de la Chișinău preferă să nu spună nimic pe acest subiect. De aceea probabil și atenția privind ultima investigație jurnalistică pe subiectul Nistrului a fost oarecum mică. Și pentru mine a fost ciudat acest lucru. Având în vederea că Ucraina nu are trebuință de aceste 19 hectare deținute de Republica Moldova lângă barajul de la Naslavcea, eu văd că Republica Moldova nu are în acest dosar nicio pârghie pentru a pune anumite condiții Kievului”, ne-a declarat Trombițchi.

Săptămâna viitoare, pe 17 noiembrie, va avea loc o ședință internă a comisiei pentru Nistru a părții moldovenești pentru a discuta prevederile regulamentului pe care ar urma să-l respecte Republica Moldova și Ucraina în privința Nistrului.

Lipsă de încredere

La rândul său, fostul ministrul al Mediului, Valeriu Munteanu a declarat pentru G4Media.ro că este dificil să ai încredere în Ucraina pe fondul unui lipse de transparență privind planurile energetice și mai ales impactul acestora asupra mediului, din moment ce lucrurile trenează în privința unei înțelegeri mutuale între Republica Moldova și Ucraina.

„Este ciudat faptul că nu există nicio reacție. Guvernarea de află cumva într-o perioadă de romantism recurent, din păcate. Ei cred că partea ucraineană poate fi îmbunată cu flori și busuioc și probabil mai cred că partenerii de la Bruxelles și Berlin îi vor ajuta în acest sens. Nu poți să crezi în lacrimile Moscovei, dar în egală măsură nu poți să crezi nici în cele de la Kiev.

El a mai afirmat că autoritățile de la Chișinău nu trebuie să permită lipsa de transparență pe acest dosar extrem de important, fapt ce ar reprezenta o deviere de la normele democratice.

„Consider că este o iresponsabilitate să mergi pe același drum, atunci când era clar că toate subiectele pe care au insistat ucrainenii, iar noi am tăcut și i-am crezut pe cuvânt. E clar că vei ieși în pierdere cu o astfel de atitudine. Toate discuțiile care au fost duse în acest sens trebuie făcute publice și este nevoie de mai multă transparență. Din păcate, după ce a avut loc ședința comsiei bilaterale moldo-ucrainene nu am văzut rezultatele explicate de partea moldovenească, iar acest lucru ne oferă bănuieli rezonabile că există lucruri care s-au discutat și nu pot fi spuse. Acest lucru este pe contrasens cu democrația și statul de drept”, a mai spus Munteanu.

Încălcare a Convenției de la Espoo

Nu în ultimul rând, fosta deputată a Partidului Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA); Inga Grigoriu, a acuzat, joi, în cadrul unei conferințe pe acest subiect, de pasivitate autoritățile moldovenești, fapt ce ar ajuta enorm întreprinderea Ukrhydroenergo de a-și contrui noi turbine care să producă energie cu ajutorul apei din Nistru și că astfel de acțiuni contravin Convenției de la Espoo.

„Pe 28–29 octombrie, au avut loc negocierile moldo-ucrainene. Vreau să întreb cetățenii Republicii Moldova dacă au fost informați despre rezultatele obținute? A organizat Ministerului Mediului o conferință de presă despre cea de-a treia rundă de negocieri? A informat ministerul de resort despre noile provocări apărute și cum au de gând autoritățile noastre să le depășească?”, a declarat fosta deputată, citată de portalul Anticorupție.md.

Ea a criticat Ministerul Mediului despre lipsa de transparență legată de negocierile cu pricina. Grigoriu a mai afirmat că anexa 2 din protocolul celei de-a treia runde de negocieri moldo-ucrainene îi ridică o serie de întrebări.

„Care este poziția autorităților moldovenești față de aceste lucrări? Au fost ele convenite de comun acord cu partea moldovenească? Dacă nu au fost convenite, a semnalat Ministerul Mediului aceste încălcări la întâlnirea din 28-29 octombrie prin care părțile se vor informa reciproc cu privire la diverse aspecte despre Nistru?”, a mai spus Inga Grigoriu.

O investigație recentă a Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), care prezintă o serie de fotografii și video a lucrărilor din partea ucraineană efectuate asupra Nistrului arată că Ukrhydroenergo lucrează în prezent la lărgirea albiei Nistrului pe teritoriul său, pe segmentul dintre Novodnistrovsk și granița Moldovei.

Nu se cunoaște încă dacă partea moldoveanească a fost anunțată despre aceste lucrări. Toate aceste lucrări de extindere sunt necesare Ukrhydroenergo pentru a finaliza Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană, care va fi cea mai mare din Europa și a șasea din lume, mai scrie portalul Anticorupție.md, partener al investigației în Republica Moldova.

Ministerul Mediului din Moldova insistă că acest Complex Hidroenergetic Nistrean nu are niciun impact asupra debitului Nistrului.

„Bancurile de mâl, insulele acoperite cu vegetație și insulele submerse […] sunt un fenomen anual caracteristic de la sfârșitul verii – începutul toamnei. Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitațiilor din perioadele aride ale anului în zonele muntoase și premontane din Ucraina”, susține ministerul.