Încă un parlamentar grec din partidul de guvernare e implicat într-un scandal de corupție: mandat de arestare emis de Belgia în scandalul banilor din Qatar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Decizia autorităților belgiene de a emite un mandat european de arestare împotriva fostului comisar european Dimitris Avramopoulos, în prezent deputat al Noii Democrații (partidul de guvernământ din Grecia n.trad.), în contextul anchetei legate de scandalul Qatargate, provoacă agitație pe scena politică din Grecia, arată publicația Kathimerini, citată de Rador.

Cazul privește colaborarea lui Avramopoulos cu o organizație non-guvernamentală fondată de fostul europarlamentar italian și protagonist al scandalului Qatargate, Antonio Panzeri. Avramopoulos a primit de la această organizație o remunerație de 5.000 de euro pe lună. Conform acelorași informații, fostul comisar este acuzat de participare la un grup infracțional organizat, iar beneficiul financiar este estimat de autorități la suma totală de aproximativ 73.000 de euro.

Dimitris Avramopoulos a transmis ieri o declarație, în care afirmă, printre altele, că acuzațiile sunt complet nefondate, dar că va solicita totuși ca Parlamentul Greciei să-i ridice imunitatea, întrucât dorește ca sistemul judiciar să investigheze pe deplin cazul și să se pronunțe în această chestiune.

De la Palatul Maximou (sediul guvernului grec n.trad,) nu a fost emis niciun punct de vedere pe această temă, transmițându-se doar că este o problemă la care cel care trebuie să dea un răspuns este sistemul judiciar. Totuși guvernul grec rămâne pe linia trasată deja în cazul OPEKEPE (dosarul de acordare de subvenții în agricultură pe baza unor date fictive, instrumentat de Parchetul European n.trad.): „Așteptăm justiția (să se pronunțe), dar nu renunțăm la membrii noștri până când nu se dovedește o vinovăție concretă”. Și aceasta va fi linia adoptată și în fața atacurilor opoziției pentru implicarea a încă unui membru de seamă al partidului de guvernare într-un scandal, Palatul Maximou fiind pregătit să vorbească despre posibilitatea „unei noi exploatări a unui caz”.

Ieri, conform informațiilor, Avramopoulos s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Atena, după ce în trecut a respins orice suspiciune cu privire la vreo neregulă, insistând că toate acțiunile sale au fost complet legale. Pentru cazul său, se consideră agravant faptul că Avramopoulos fusese citat să depună mărturie în fața autorităților belgiene în urmă cu aproximativ un an, însă nu s-a prezentat, ceea ce a dus, potrivit unor surse de la Bruxelles, la emiterea mandatului european de arestare.

Fostul comisar a susținut în trecut că a declarat în „documentele sale” toate onorariile pe care le-a primit de la ONG-ul respectiv pentru anul 2019, însă justiția belgiană susține că acesta a primit bani de la o „rețea infracțională”.

La aproximativ un an de la încheierea mandatului său în cadrul Comisiei Europene, sub președinția lui Jean-Claude Juncker (2014-2019), Dimitris Avramopoulos a solicitat, așa cum avea obligația în calitate de fost comisar, un aviz din partea organului executiv al UE pentru a accepta funcția de membru în consiliul de onoare al organizației non-guvernamentale Fight Impunity (Uniunea împotriva impunității și în favoarea justiției tranziționale), fondată de fostul europarlamentar italian și „protagonist” al controversatului caz Qatargate, Antonio Panzeri.

La data de 10 decembrie 2020, comitetul de etică al Comisiei Europene i-a dat undă verde lui Avramopoulos să devină membru onorific al ONG-ului în cauză, subliniind în răspunsul său că această funcție va fi plătită pe o perioadă de un an, fără a presupune și implicarea sa în administrarea organizației sau în gestionarea și găsirea resurselor financiare.

Avizul nu menționează suma pe care Avramopoulos ar fi urmat să o primească (în perioada februarie 2021 – februarie 2022) pentru a „participa la conferințe, evenimente de networking, ședințe ale consiliului de onoare” în calitate de membru de onoare.

Însă autoritățile belgiene îi impută fostului comisar participarea la un grup infracțional organizat și vorbesc despre un beneficiu financiar de aproximativ 73.000 de euro pentru perioada în cauză, întrucât ar fi primit o retribuție de 5.000 de euro pe lună. Când a izbucnit scandalul în decembrie 2022, numele lui Avramopoulos s-a numărat printre cei implicați, iar fostul comisar a declarat la acea vreme că a primit în total 60.000 de euro.

Consiliul de onoare al acestui ONG, fondat în 2019, conform informațiile de pe site-ul organizației, a mai inclus pe fosta șefă a diplomației europene Federica Mogherini, pe fostul prim-ministru francez Bernard Cazeneuve și pe fostul ministru de externe italian Emma Bonino.

Ancheta procurorilor belgieni – care a zguduit din temelii Parlamentul European – a descoperit în total suma de 1,5 milioane de euro în numerar ascunsă în diverse imobile și un sistem de tranzacții financiare care lega în mod activ foști europarlamentari de Maroc și Qatar. Ancheta rămâne deschisă, iar printre foștii europarlamentari – încă anchetați – se numără și Eva Kaili, fost vicepreședinte al Parlamentului European, suspectată de corupție, spălare de bani și participare la grupuri infracționale organizate.

Traducere Rador: Carolina Ciulu