Privat: Speranțe pentru Parteneriatul Public-Privat în România, după ani de potențial nevalorificat. Avocați: Cadrul legislativ, deși perfectibil, este „satisfăcător” în 2025 / Un progres semnificativ există în ultimii ani datorită unui proiect finanțat de UE

După ani de zile în care nu s-au realizat multe proiecte importante în parteneriat public-privat (PPP) în România, în anul 2025 cadrul legislativ a făcut un „progres semnificativ” și a devenit „satisfăcător”, deși este perfectibil, potrivit avocaților specializați în domeniu cu care a discutat G4Media.

Pe scurt, progresul se datorează în mare parte unui proiect UE (2021-2023) care a generat ghiduri și metodologii detaliate, aliniate practicilor internaționale, publicate în ianuarie 2025. Totodată, modificările legislative din 2024 (Legea 7/2024) au înlăturat restricții, precum eliminarea plafonului de 25% pentru contribuția publică, și au simplificat etapele de elaborare a documentației, oferind astfel un cadru clar pentru proiecte.

„Revenind, așadar, la legislația actuală pentru PPP-uri, un progres semnificativ există în ultimii ani datorită unui proiect de asistență tehnică cu finanțare de la Uniunea Europeană, cu implicarea Centrului European de Expertiză în domeniul PPP (EPEC), proiect derulat în perioada decembrie 2021 – decembrie 2023. Rezultatul acestui proiect de asistență tehnică este publicarea, în ianuarie 2025, a setului extins de ghiduri și metodologii pentru pregătirea și atribuirea proiectelor prin intermediul unui parteneriat public-privat, care urmărește să implementeze cele mai bune practici existente la nivel european și internațional”, a declarat Oana Bădărău, Head of Real Estate & PPP, la casa de avocatură PeliPartners.

Ramona Pentilescu, avocat la Popovici Nițu Stoica & Asociații, a subliniat și ea importanța proiectului sprijinit de UE: „Aceste ghiduri conțin instrucțiuni detaliate, bazate pe bunele practici internaționale și aliniate legislației naționale, privind clauzele standard ale contractelor de parteneriat public-privat, evaluarea eficienței economice a acestor proiecte, evaluarea și alocarea riscurilor, procesele de pregătire și achiziție specifice PPP-urilor.”

„Avem, astfel, un cadru legislativ pentru implementarea PPP care, deși perfectibil, poate fi calificat drept «satisfăcător» pentru proiecte de tip PPP. Mai este necesară viziunea și capacitatea administrativă pentru implementarea unor asemenea proiecte”, a adăugat Pentilescu.

Modificări aduse pentru încurajarea PPP

Oana Bădărău a precizat că o modificare importantă constă în eliminarea limitei maximale de 25% din valoarea investiției, în faza de construcție, pentru contribuția partenerului public. Această limitare a fost identificată „ca fiind una neobișnuită”, care obstrucționa capacitatea de a structura în mod optim modelul de finanțare și de realizare a unui proiect și care era în mod special problematică pentru proiectele de infrastructură socială (de exemplu, spitale).

O altă modificare foarte utilă vizează investițiile de interes național în domeniul transporturilor, pentru care studiul de prefezabilitate/studiul de fezabilitate prevăzut se echivalează prin aprobarea studiului de fundamentare, a mai spus reprezentanta PeliPartners.

„Pentru alte domenii, din păcate, au fost păstrate procesele de aprobare separate, făcându-se doar mențiunea că studiul de fundamentare se poate aproba în același timp cu indicatorii tehnico-economici din studiul de fezabilitate. Nu este clar de ce s-a păstrat această formulă, având în vedere recomandările clare ale EPEC de a comasa studiul de fezabilitate cu studiul de fundamentare într-un document unic”, a adăugat reprezentanta PeliPartners.

Ramona Pentilescu spune că noi modificări legislative ar putea fi necesare în viitor. Pe măsură ce se stabilesc proiecte concrete, ca de exemplu un spital regional, trebuie analizată legea care reglementează acel domeniu (de exemplu, sănătatea) pentru a vedea dacă este compatibilă cu modul în care funcționează un PPP. Aceste nevoi de a schimba legi specifice nu sunt clare de la început, ci devin evidente pe măsură ce proiectele avansează și se identifică restricțiile sau blocajele din legislația existentă.

„Bineînțeles, în funcție de sector, asemenea necesități de îmbunătățire a cadrului legislativ specific vor deveni relevante pe măsură ce proiectele prind contur și eventualele restricții sau blocaje sunt identificate. Nu vorbim, astfel, de legislația care reglementează direct PPP, ci de legislația specifică domeniului de activitate al fiecărui proiect”, a explicat reprezentanta Popovici Nițu Stoica & Asociații.

Parteneriatul Public-Privat  este o colaborare pe termen lung între o autoritate publică și sectorul privat. Scopul este realizarea sau extinderea de bunuri și/sau operarea de servicii publice. Implică transferul de riscuri și responsabilități de la stat la privat, valorificând know-how-ul acestuia, în schimbul unei contraprestații.